Președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, a pledat, miercuri, la un simpozion, în favoarea intensificării dialogului interconfesional, dând ca exemplu familia sa pentru a ilustra dificultățile rezultate din lipsa unui asemenea dialog. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu și Bogdan Olteanu, au deschis lucrările simpozionului internațional „Comunicarea interconfesională în Uniunea Europeană”, care se desfășoară în perioada 8-11 septembrie, la Palatul Parlamentului.
„Salut această inițiativă, această reuniune care promovează dialogul între culte și autorități, lucru care, privind spre trecutul nostru, cu siguranță avem nevoie. Într-un trecut destul de tumultuos, confesiunile mai mult s-au confruntat decât să poarte un dialog. De-a lungul timpului, cei mai puternici au încercat să-i oprime pe cei mai slabi. Chiar și familia mea nu este decât un nefericit exemplu din care poți învăța cât de dificil este dialogul interconfesional, cât de dificil este dialogul intercultural, iar diferențele de etnie accentuează diferențele religioasă. Încercăm să ne deschidem mințile și sufletele către dialog interconfesional, către o deschidere față de religie indiferent de opțiunile lor materiale”, a spus Bogdan Olteanu.
El a menționat că statul este dator să-și trateze în mod corect cetățenii, să le respecte obiceiurile și să le sprijine libertatea, mai ales libertatea conștiinței, care reprezintă o contribuție la constituirea comunității.
La rândul său, Nicolae Văcăroiu s-a referit la lipsa unei prevederi legale referitoare la defăimarea religioasă.
„Lipsa unei definiții cu privire la defăimarea religioasă lasă loc la multe interpretări care pot duce la îngrădirea libertății de exprimare. Problema care se ridică este următoarea: cum poate să fie asigurată libertatea de exprimare, în condițiile în care nu este îngrădită folosirea insultei și vorbirea nerespectuoasă cu privire la religie sau credință”, a afirmat Văcăroiu.
De asemenea, el a apreciat că organizarea acestui eveniment internațional la București denotă recunoașterea evoluțiilor pe care România le-a înregistrat în domeniul drepturilor omului și, în special, al libertății religioase.
