– Interviu în exclusivitate pentru “Monitorul de Suceava” cu portarul echipei naționale a României
R.- Cum te-ai acomodat la Firenze, Bogdan?
B.L.- N-au fost probleme speciale, deși fotbalul italian e o chestie diferită față de cel olandez. N-au existat nici măcar dificultăți de comunicare, italiana și româna fiind limbi neolatine.
R.- Tifosi te-au impresionat?
B.L.- Aici toată lumea mănâncă fotbalul pe pâine. Bine, și în Olanda suporterii erau fanatici, dar aici de dimineața până seara numai fotbal, fotbal, fotbal… Iar galeria cântă tot timpul, chiar și când jocul nu merge, cum s-a întâmplat la meciul cu Lazio.
R.- Viitorul tău îl vezi tot la formația “viola”?
B.L.- Normal, am semnat pe patru ani și jumătate. Tot ce-mi doresc este să fiu sănătos, să mă antrenez bine, să joc bine…
R.- Asta înseamnă că la anul revii în Champions League.
B.L.- Să sperăm. Mai sunt trei etape (n.r. – interviul a precedat deplasarea de ieri de la Palermo) și vom vedea cine greșește mai puțin. Oricum locul patru te duce în preliminarii, nu direct în Ligă.
R.- Veți fi totuși cap de serie, ceea ce asigură un adversar abordabil.
B.L.- În 2001 eram la Ajax, tot favoriți, și am picat cu Celtic, care ne-a și eliminat. Ne-au dat 3-1 la Amsterdam și noi am bătut cu 1-0 la Glasgow.
R.- Cum vezi concurența viitoare cu Frey, în eventualitatea că nu va pleca la Inter?
B.L.- E ok, eu nu m-am dat niciodată înapoi de la chestia asta. Înainte de toate, este un tip extraordinar, ne înțelegem foarte bine, avem o relație extraordinară. De fapt cu toți portarii cu care am fost coleg m-am înțeles foarte bine, indiferent că am apărat eu sau celălalt.
R.- Deși concurența pe post se poate trăi și altfel, cum e la naționala Germaniei rivalitatea dintre Kahn și Lehmann. Crezi că a optat bine Klinsmann pentru portarul lui Arsenal ca titular?
B.L.- Amândoi sunt portari extraordinari, dar este alegerea lui Klinsmann, el știe cel mai bine ce are în grădina lui. Oricum, ai văzut și tu ce a reușit Lehmann în semifinala Ligii. Să aperi un penalty în minutul 89 la scorul de 0-0 este ideal pentru un portar.
R.- Dintre ceilalți portari din fotbalul mondial, pe care îl apreciezi cel mai mult?
B.L.- Pot să spun că-mi plac toți. Totuși, Buffon…
– “Pornim favoriți în preliminariile pentru europene”
R.- Știu că ți s-au reproșat unele ezitări. Ai simțit vreo presiune din partea clubului sau a presei?
B.L.- Am avut colegii aproape, antenorul, antrenorul cu portarii. M-au încurajat tot timpul, dar nici n-a fost vorba despre greșeli grave, n-am scăpat mingea din mână ca să-mi intre în poartă. Mai degrabă greșeli tehnice, interpretabile, iar fiecare le interpretează în modul lui. Iar presa, la prima greșeală, te taxează.
R.- Pentru a face trecerea la echipa națională, urmează turneul controversat din SUA, care a dus la modificarea calendarului intern…
B.L.- Nu e ceva neobișnuit. Spre exemplu îmi amintesc că în ’99 am jucat finala cupei pe 10 iunie, după care am avut vacanță doar o săptămână.
R.- Cum vezi viitoarele preliminarii, mai ales că locul secund aduce calificarea directă?
Pot spune că pornim ca favoriți. Șansele să ne calificăm sunt mari. Putem să ne răzbunăm pe Olanda, după ce ne-a bătut de două ori cu același scor.
R.- E și o chestiune personală?
B.L.- A, nicidecum. Când vrei să faci prea multe, nu-ți iese nimic.
R.- Dar echipa Bulgariei cum ți se pare, este ea la același nivel cu noi?
B.L.- Bulgaria este o echipă bună. Luați unul câte unul, jucătorii bulgari sunt valoroși, joacă în campionate importante. Noi nu trebuie să subestimăm nici ceilalți adversari. Uite, Belarusul îi are pe Hleb de la Arsenal și pe Kutuzov de la Sampdoria. Nici măcar Luxemburg nu mai poate fi considerată ciuca bătăilor ca odinioară.
R.- Pe postul tău, pe cine vezi venind din urmă la “națională”?
B.L.- Sunt portari buni și în România. Coman, Popa, Curcă, Mincă… Cel puțin Coman și-a demonstrat cu prisosință valoarea în ultima campanie europeană.
