Liderul PDL, Emil Boc, a declarat, luni, că Norica Nicolai nu este compatibilă cu funcția de ministru al Justiției, dar că premierul poate sesiza Curtea Constituțională asupra cazului, poate iniția o remaniere aprobată de Parlament sau poate face altă propunere de ministru.
Președintele PDL, Emil Boc, a precizat că, în cazul ministrului Justiției, „atributul de desemnare și numire aparține premierului, respectiv președintelui și este datoria lor să ia decizia pe care o consideră de cuviință”.
Liderul democrat-liberal a susținut că PDL apreciază că Norica Nicolai nu este compatibilă cu funcția de ministru al Justiției, „iar competențele vor rămâne celor abilitați de Constituție: premierul să propună și președintele să accepte sau să ceară o altă nominalizare și este datoria lor să procedeze ca atare”.
Potrivit lui Boc, premierul are la dispoziție trei soluții pentru a rezolva cazul Nicolai: poate sesiza Curtea Constituțională, poate iniția o remaniere guvernamentală (astfel că, după votul Parlamentului, președintele ar fi obligat să o numească în funcție pe reprezentanta PNL) sau poate face o altă nominalizare pentru funcția de ministru al Justiției.
El a spus că prin ceea ce a făcut ca procuror, Norica Nicolai „nu este recomandată” să ocupe fotoliul de ministru al Justiției, „pentru că o persoană complet nevinovată a făcut 18 zile de arest, datorită indolenței și a procurorilor și a celorlalți care au anchetat acest caz”.
„Norica Nicolai a fost aceea care a preferat falsul în locul unei anchete judiciare legale. După ce a aflat că persoana care fusese condamnată nu era vinovată, în loc să procedeze potrivit prevederilor legale la declanșarea cercetării penale, a preferat să utilizeze falsul, a modificat mandatul de arestare inițial, fără să declanșeze urmărirea penală împotriva persoanei care după aceea a fost condamnată”, a susținut Boc.
El a completat că, prin tot ce a făcut în plan pubic, Norica Nicolai a fost împotriva măsurilor de reformare a justiției propuse de Monica Macovei.
„Votul la moțiunea Macovei, votul pentru deființarea DNA, votul pentru modificările Codului Penal și Codului de Procedură Penală – sunt doar trei argumente care nu o îndrituiesc și nu o recomandă pe Norica Nicolai să continue un demers de reformă a sistemului judiciar care a fost început de Monica Macovei și care ne-a dus în UE”, a conchis Boc
El a mai spus că, dacă în termen de 45 de zile, premierul nu vine cu o propunere în Parlament referitoare la Ministerul Justiției, „Parlamentul s-ar putea întoarce cu o moțiune de cenzură”. Boc a admis, însă, că liderii PD nu au discutat subiectul unei eventuale moțiuni de cenzură.
Președinția amintește că, la data de 17 decembrie 2007, fără să se consulte cu șeful statului, premierul i-a trimis președintelui propunerea de numire a Noricăi Nicolai în funcția de ministru al Justiției.
„Pentru a verifica criteriile prevăzute de Decizia Curții Constituționale nr.356/2007, președintele a considerat că este necesară o analiză a activității profesionale a doamnei Nicolai. În acest sens, în data de 17 decembrie, președintele a solicitat în scris Parchetului General (Parchetul ICCJ – n.r.) punerea la dispoziție a mapei profesionale a doamnei Nicolai”, se arată în comunicat.
„Astfel, în anul 1987, doamna Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Oltenița, județul Călărași, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată și încarcerată. După condamnare, poliția a descoperit adevăratul vinovat. Persoana vinovată și persoana nevinovată aveau aceleași nume și prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite. În loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane și punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condițiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanșeze începerea urmăririi penale și un nou proces pentru persoana vinovată. În acest mod, făptuitorul real nu a mai beneficiat de dreptul la apărare, nefiind audiat și intrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancționată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Oltenița și ai Procuraturii Generale”, se arată în comunicatul Președinției.
Sursa citată adaugă că, după Revoluție, în anul 1991, deși avea calitatea de procuror pe lângă Procuratura Locală Oltenița – județul Călărași, Norica Nicolai, „încălcând legea”, a reprezentat, în baza unei procuri, un cetățean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din București.
Vicepreședintele PNL Norica Nicolai a anunțat, vineri seară, că nu renunță la nominalizarea pentru funcția de ministru al Justiției și l-a acuzat pe președintele Traian Băsescu de comportament nedemn pentru un bărbat și abuziv pentru un șef de stat.
De asemenea, ea a negat ambele acuze aduse de președintele Traian Băsescu.
Potrivit Deciziei Curții Constituționale 356 din 5 aprilie 2007 – referitoare la rezolvarea conflictului constituțional dintre Președinție și premier privind refuzul șefului statului de a-l numi ministru de Externe pe Adrian Cioroianu -, președintele este „îndreptățit să verifice” dacă un candidat corespunde pentru un post ministerial, în absența unui control parlamentar anterior.
„Procedurile realizate de comisiile permanente parlamentare privind corespunderea candidatului pentru funcția propusă trebuie avute în vedere de Președintele României, în cazul remanierii guvernamentale (…) și pe aceste temeiuri Președintele României are îndreptățirea de a verifica corespunderea candidatului pentru funcția propusă, în raport de aceleași condiționări-criterii menționate anterior, și poate solicita motivat o altă propunere din partea primului-ministru”, se arată în decizia Curții Constituționale.
