Boc: Senatul României a adoptat o lege fărădelege, care înfrânge principiul bicameralismului



Senatul a adoptat o lege fărădelege, în disprețul legii și Constituției României, modificând procedura de numire a procurorilor șefi astfel încât contravine principiului bicameralismului, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, liderul PDL, Emil Boc, citat de corespondentul MEDIAFAX „Este o lege fărădelege, întrucât textul Constituției României este foarte clar și explicit. CSM propune, iar președintele României numește. Ce s-a dorit prin scoaterea președintelui României din procesul de desemnare a procurorilor? Este o nouă încercare a celor 322, coordonată de PSD, PNL și PRM, de a-și aservi justiția pentru intereselor lor personale și de grup”, a afirmat Boc.
El a atras atenția că Constituția este a României și trebuie respectată câtă vreme este în vigoare și este obligatorie, inclusiv pentru parlamentarii PSD, PNL și PRM.
„Ei doresc să calce Constituția în picioare și să folosească instrumentele statului pentru a-și proteja proprii demnitari de justiție. Doresc să multiplice cazul Năstase la toți demnitarii din Parlament”, a spus Boc.
Liderul PDL a anunțat că formațiunea va ataca la Curtea Constituțională legea de modificare a procedurii de desemnare a procurorilor și pentru că aceasta este neconstituțională și sub aspect procedural.
„Pe procedură, Camera Deputaților a adoptat legea într-o formă total diferită de cea adoptată de camera decizională, altfel spus, inițiatorii nu au avut în vedere, în camera în care s-a discutat prima dată, ceea ce a adoptat camera decizională în forma finală. CC spune că asta înfrânge principiul bicameralismului”, a precizat Emil Boc.
Senatul a aprobat, marți, modificarea Legii 303/2004, prin care procurorii șefi ai DNA, DIICOT și PICCJ, precum și adjuncții lor, nu mai sunt numiți de președintele țării, ci de plenul CSM, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul secției de procurori a CSM.
Potrivit noului proiect de lege, „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”.
Anterior, Legea 303/2004 prevedea că numirile acestor procurori se dispuneau de către președintele României, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Actul normativ prevede că revocarea din funcțiile deținute de către acești procurori se face de către plenul CSM, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul Secției de procurori a CSM.
Persoanele propuse pentru aceste funcții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele două condiții: să facă parte dintre procurorii care au o vechime de minimum zece ani în funcția de procuror sau judecător și să dețină gradul profesional funcției de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, ori parchetelor de pe lângă curțile de apel, sau funcției de judecător în cadrul ICCJ ori curților de apel.
Numirea procurorilor se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.