România susține regula unui deficit bugetar de maxim 3% din PIB și a unei datorii publice de cel mult 60%, cu impunerea mecanismelor de conformare și sancțiuni pentru nerespectarea acestor limite, considerând că problemele actuale ale UE au fost generate de politicieni populiști, spune premierul Boc
El a arătat, la postul public de radio, că în lipsa unei unanimități a celor 27 state membre UE pentru amendarea rapidă a Protocolului 12 al Tratatului UE, procedură care nu ar mai fi necesitat acordul parlamentelor, următoarea soluție care se conturează este un acord interguvernamental al statelor din zona euro, la care să poată participa voluntar și țări din zona non-euro, acord care să fie ratificat până în primăvara anului viitor. Acest acord va impune regula unui deficit maxim 3% din PIB și a unei datorii publice de cel mult 60%, cu mecanisme automate de conformare și sancționare.
Premierul a explicat că în joc este soarta monedei euro, care reprezintă simbolul Uniunii Europene, iar colapsul acestei monede ar duce și la colapsul Uniunii ca întreg.
„Nimeni nu își dorește acest lucru, deoarece consecințele nu pot fi măsurate și prevăzute”, a spus Boc.
El a apreciat că liderii UE au voința politică de a salva moneda euro și, implicit, de a asigura continuitatea Uniunii Europene, dar că soluțiile sunt diferite, și că România își menține ținta de aderare la zona euro în 2015.
Potrivit unui comunicat al Consiliului European, țările din zona euro și alte șase state din afara blocului monetar, printre care și România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea și intregrarea fiscală puternică la nivelul UE.
Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor și coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise vineri de Consiliul Uniunii Europene după discuțiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.
„Unele măsuri descrise (adoptate la summit – n.r.) pot fi implementate prin legislație secundară. Șefii de stat sau de guvern din zona euro consideră că unele măsuri ar trebui incluse în legislația primară. Pentru că nu s-a ajuns la unanimitate între statele membre UE, s-a decis să le adoptăm printr-un acord internațional care va fi semnat în martie, sau mai devreme. Obiectivul rămâne să includem aceste chestiuni în tratatele Uniunii cât mai urgent. Șefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia și România și-au exprimat intenția de a se alătura procesului. Șefii de stat sau de guvern din Cehia și Suedia își vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie”, se arată într-un comunicat al Consiliului.
Noua guvernanță fiscală presupune următoarele măsuri și principii, potrivit comunicatului Consiliului UE:
– Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăși 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.
– Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naționale ale statelor membre, la nivel de Constituție sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecție care se va declanșa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecție, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiție va avea jurisdicția să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel național.
Astfel, mecanismul automat de corecție prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creștere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depășește 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obținută însă și prin creșterea PIB.
– Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei și Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecție durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului și a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie și de Consiliu.
– Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligațiuni.
