Președintele PD Emil Boc susține că revocarea mandatului președinților Camerelor este posibilă pe parcursul exercitării mandatului acestora, deși Curtea Constituțională a decis, luni, că articolele din Regulamentele Camerelor privind înlocuirea președinților sunt neconstituționale.
Conform unui comunicat remis, ieri, agenției MEDIAFAX, liderul democrat apreciază că revocarea președinților Camerelor poate avea loc în două situații: revocarea politică – poate fi solicitată doar de grupul parlamentar care i-a propus și „revocarea ca sancțiune” – aplicată „pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea juridică”. Astfel de fapte sunt încălcarea prevederilor Constituției, încălcarea prevederilor Regulamentelor Camerelor sau a Regulamentului ședințelor comune. În opinia lui Boc, în acest caz, revocarea poate fi solicitată fie de către grupul parlamentar care l-a propus, fie de către o altă componentă a Camerei (Biroul Permanent, grupurile parlamentare și comisiile parlamentare).
Boc afirmă că revocarea președinților celor două Camere este posibilă cu parcurgerea următoarelor etape: punerea de acord a Regulamentelor Camerelor cu Decizia Curții Constituționale, menținerea în Regulamentele Camerelor a prevederilor referitoare la posibilitatea revocării președinților Camerelor ca sancțiune pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea juridică a acestora. „În această ipoteză, revocarea se poate solicita de către grupul parlamentar care l-a propus ori de către o altă componentă a Camerei”, susține liderul democrat.
O altă etapă este și menținerea posibilității revocării politice a președinților Camerelor, dar numai la solicitarea grupului parlamentar care i-a propus.
Emil Boc consideră că precizarea din Decizia Curții Constituționale potrivit căreia în cazul revocării președintelui unei Camere, „această înlocuire se poate face numai cu o persoană din același grup parlamentar, care nu-și poate pierde dreptul la funcția de președinte în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, respectându-se principiul configurației politice”, reprezintă o normă de recomandare, întrucât „Curtea nu poate interveni în probleme legate de oportunitate politică”.
„Controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională este unul exclusiv de legalitate, de conformitate cu prevederile Constituției”, afirmă liderul PD.
De asemenea, el consideră că, deși articolul 64 alin. (5) din Constituție – invocat în decizia Curții – prevede că „Birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere”, judecătorii CC fac referire la configurația „în virtutea rezultatelor obținute în alegeri”, introducând o „limitare expresă” .
Boc susține că „orice altă interpretare ar conduce la soluții cel puțin bizare”, dând ca exemplu cazul desființării unui grup parlamentar pentru că nu mai întrunește numărul minim de membri, situație în care configurația politică a Camerei „în virtutea rezultatelor obținute în alegeri” este imposibil de menținut.
