Guvernul va aloca 300 milioane lei pentru sănătate, la rectificarea bugetară, va păstra 150 milioane lei pentru spitale în Fondul de rezervă și va suplimenta creditele de angajament cu peste un miliard de lei pentru medicamente și alte probleme din sistem, a declarat, ieri, premierul Emil Boc.
„La rectificarea de buget pe care o vom promova în zilele următoare, sănătatea va beneficia de resurse financiare suplimentare, este vorba de 300 milioane lei alocate direct, 150 milioane lei care rămân în Fondul de rezervă, dar tot pentru spitale și medicamente, la care se mai adaugă credite de angajament de peste un miliard de lei. Faptul că, în primăvara acestui an, au fost restructurate mai multe spitale ne-a dat posibilitatea să avem mai multe resurse financiare pentru a le moderniza sau a le consolida pe cele existente”, a spus Boc, prezent la inaugurarea noii Unități de Primiri Urgențe a Spitalului Universitar de Urgență București.
El a arătat că Guvernul va stabili un pachet minimal de servicii în sănătate , care să primească avizul Parlamentului în primăvara anului viitor, și va reglementa taxa clawback.
Purtătorul de cuvânt al PD-L, Sever Voinescu, a declarat, luni, că este posibil ca la rectificarea bugetară să se aloce sistemului de sănătate 300 de milioane de lei pentru acoperirea arieratelor și a subliniat că alocarea suplimentară nu are sens decât dacă urmează ca o umbră pașii de reformă.
Președintele Traian Băsescu a afirmat, duminică, după întâlnirea cu delegația comună a FMI, CE și BM, că Guvernul nu se poate „gândi în mod serios” la mărirea bugetului pentru sănătate până când nu vor fi puse sub control cheltuielile din acest domeniu, deși în prezent este subfinanțat.
Șeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că Guvernul trebuie să renunțe la sistemul clawback din sistemul santar și să vină cu o altă versiune de taxare.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toți producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% și 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.
Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenții economici prin suprafiscalizare.
Ulterior, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internațional să clarifice cadrul legal privind taxa clawback percepută distribuitorilor de medicamente.
La sfârșitul lunii iunie, Guvernul a revenit cu o ordonanță de urgență prin care și-a menținut decizia de a-i obliga pe distribuitorii de medicamente să achite contribuții trimestriale pentru finanțarea unor cheltuieli publice în sistemul de sănătate și a stabilit că nivelul acestei contribuții și metodologia de calcul va fi decis într-un interval maxim de 30 zile.
