Rezoluția votată la 1918 proclama libertate autonomă confesională, de presă, asociere, întrunire și liberă propagandă, dar aproape un secol de la acel moment încă nu a adus, în sistemele democratice moderne, nimic semnificativ nou în favoarea drepturilor omului și civile, afirmă premierul Emil Boc.
Într–un mesaj transmis de 1 Decembrie, premierul arată că la Alba-Iulia, acum 92 de ani, se năștea în spirit România de astăzi, prin voința și hotărârea patrioților români din Banat, Transilvania, Țara Ungurească și Regat, considerând că onorarea acelor momente ale istoriei este un semn de conștiință cărora se datorează identitatea ca popor și faptul că există rădăcini, tradiție, valori și un spirit unitar într-o țară unită.
„În acest sens, se cuvine să mai evocăm cu mândrie faptul că, în timp ce pe alte meleaguri se puneau bazele unor puteri totalitare, la noi, pe 1 decembrie 1918, lua ființă nu doar un mare stat unitar, ci și un stat revoluționar, în care vizionarismul celor care l-au gândit consfințea valorile libertății și democrației. Rezoluția votată de Marea Adunare Națională la Alba-Iulia proclama „libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare”, „libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat”, „drept de vot direct, egal și pentru ambele sexe”, „desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă”. Aproape un secol de la acel moment încă nu a adus, în sistemele democratice moderne, nimic semnificativ nou în favoarea drepturilor omului și drepturilor civile”, afirmă Boc.
El apreciază că cele două semnificații fundamentale ale Zilei de 1 Decembrie 1918 sunt unitatea națională și concepția profund democratică pe care s-a întemeiat România actuală.
