Blocul Național Sindical a lansat luni o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului muncii, fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislației, care vizează, printre altele, contractele pe perioadă determinată și reglementarea clauzei de obiectiv de performanță.
În cadrul inițiativei Blocului Național Sindical (BNS), o echipă de experți coordonată de prof. dr. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii” și care să echilibreze relația dintre angajat și angajator.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a precizat că dorește ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o inițiativă civică, iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ, care a fost modificat „în mod brutal”.
Alexandru Athanasiu a declarat că setul de propuneri nu este „rezultatul unei discuții de cabinet”, așa cum s-a întâmplat în 2011, când s-a impus cu forța o legislație a muncii care, în Grecia, a fost respinsă după un an.
„Doar România a reușit să propună o relație de muncă prin care drepturile lucrătorilor au fost șubrezite și care a transformat contractele pe perioadă determinată în regulă. Toate acestea sub pretextul că ne europenizăm. Am fost mințiți că toate acestea reprezintă regula. Este o minciună faptul că s-a dorit să intrăm în rând cu lumea. Am fost tratați drept proști, mergând pe ideea că românul nu citește și nu știe directive europene”, a mai spus Athanasiu.
El a adăugat că nu a pornit în acest demers doar în ideea de a îmbunătăți un text, ci că a dorit ca acesta să fie agreat și susținut de mase mari de oameni.
Inițiatorii proiectului de modificare a Codului muncii doresc reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificați, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziției care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activității, dar și reglementarea clauzei de obiectiv de performanță, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.
„Obiectivele de performanță fac obiectul negocierii colective, fiind stabilite, pe categorii de salariați, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanță constituie condiții de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neatingerea obiectivelor de performanță nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, în baza art. 61 lit. d).”, se arată în proiectul de modificare propus de BNS.
Documentul urmărește și o nouă viziune în selectarea personalului, inițiatorii precizând că, în România, selecția se face pe criterii ce țin de afinități, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.
„Pe toate palierele, selecția nu se face pe criterii de utilitate, ci pe criterii de proximitate. Am propus posibilitatea utilizării alternative a concursului sau probei practice. Ori e concurs, ori e perioadă de probă pentru angajare”, a mai spus Athanasiu.
El a mai precizat că se solicită și modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaților în cazul unor concedieri colective, precizând că această perioadă a fost redusă de la nouă luni, iar în Franța este de un an.
„Dacă în 45 de zile firma nu își revine, nu mai este obligată să îi angajeze pe foștii angajați. În 45 de zile, o firmă care a avut probleme serioase nu are cum să-și reia activitatea”, a mai explicat Athanasiu, care susține că în spatele acestei prevederi sunt, de fapt, interese de altă natură.
Proiectul de modificare vizează și prevederile privind munca prin agent de muncă temporară. Astfel, se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenți de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată, dar și ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primește salariatul utilizatorului, care prestează aceeași muncă saun una similară cu cea a salariatului temporar.
Totodată, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispozițiilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel național comunicat de Institutul Național de Statistică și avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se dorește, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, în sensul acordării șomerilor și pensionarilor a posibilității de a adera la sindicatele constituite și al extinderii interdicției de concediere a reprezentanților aleși în organele de conducere ale sindicatelor, precum și a reprezentanților salariaților pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate și pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.
Proiectul de modificarea al Codului muncii include și schimbări ale jurisdicției muncii, în sensul introducerii distincției între conflictele de drepturi și conflicte de interese, dar și a obligației instanței de a încerca stingerea conflictului de dreptueri prin împăcarea părților.
Tot în modificările jurisdicției muncii se propune introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluționează fondul cauzei se pronunță în ziua în care au luat sfârșit dezbaterile.
BNS a precizat că, pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament, ca inițiativă civică, are nevoie de strângerea a 100.000 de semnături în șase luni de zile, estimând că această campanie se va desfășura în intervalul noiembrie 2012 – aprilie 2013.
După depunerea în Parlament a proiectului de modificare și a semnăturilor strânse, Curtea Constituțională va trebui să avizeze acest demers.
