Riscul de sărăcie sau excluziune socială urcă în România la 46 la sută, pe fondul scăderii populației la 19 milioane de persoane, fiind cel mai ridicat din toată Uniunea Europeană, la toate categoriile de vârstă, rezultă dintr-un studiu prezentat, luni, de Blocul Național Sindical (BNS).
Studiul „România în contextul Agendei UE 2020”, realizat de BNS, mai arată că rata de ocupare a populației care are între 20 și 64 de ani a scăzut la 62,8 la sută anul trecut, față de 64,4 la sută în 2007, în condițiile în care angajamentul României este să ajungă la 70 la sută.
Un alt angajament al României constă în reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu 15 la sută, în prezent fiind necesară scoaterea din această zonă a încă 184.200 de români.
În studiul BNS se arată că, potrivit datelor oficiale, numărul persoanelor sărace ar fi scăzut, în realitate, însă, fiind înregistrată o creștere. Inițiatorii studiului au explicat că aceste diferențe provin din metodologiile folosite.
Potrivit sursei citate, rata sărăciei relative va crește substanțial, iar acest lucru se va întâmpla „foarte repede”, explicația constând în faptul că populația României a coborât de la 21.680.974 (în 2002) la 19.042.936 (în 2012), scăderea fiind de 2,6 milioane.
„Rata sărăciei urcă instantaneu de la 17,2 / 21,1 la sută (cât indică cifrele oficiale – n.r.) până la 24 la sută”, se arată în studiu.
Documentul mai menționează că, în UE, cei mai bogați 20 la sută câștigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20 la sută, în timp ce, în România, cei mai bogați 20 la sută câștigă de șapte ori mai mult decât cei mai săraci 20 la sută, iar măsurile de austeritate au lovit mai mult în cei cu venituri mici, decât în cei cu venituri mari.
„În România, 8,89 milioane persoane se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, adică 41-46 la sută din populație. 41 la sută – în condițiile vechii cifre a populației, 46 la sută – în condițiile populației relevate de recensământul din 2011. Este cel mai ridicat risc din Uniunea Europeană, 46 la sută în România, față de 23 la sută în UE”, se arată în documentul citat.
Cei mai afectați de fenomenul sărăciei și al excluziunii sociale par a fi copiii, 48,7 la sută dintre ei fiind în această situație, comparativ cu 39 la sută pentru populația aptă de muncă și 39,9 la sută pentru populația de peste 65 de ani.
„Cu o creștere economică revizuită sub nivelul de trei la sută anual pe termen mediu, cu certitudinea reintrării în recesiune a economiilor partenere de schimb internațional ale României și fără politici clare de formare profesională, în concordanță cu cererile noii economii, este greu de crezut că România va reuși să inverseze trendul în 2012 și să recupereze până în 2016 pierderile acumulate în intervalul 2008-2011”, consideră inițiatorii studiului.
Analiza făcută de BNS arată că, an de an, părăsirea timpurie a sistemului educațional s-a accentuat, urcând dramatic până la 18,4 la sută în 2010, iar anul trecut a coborât ușor, spre 17,5 la sută.
Pe de altă parte, ponderea ridicată a agriculturii în populația ocupată face ca România să ocupe un loc codaș în UE prin prisma locului serviciilor în economia națională.
„Deficitul major în materie de educație în cazul României, față de media UE, se manifestă în cazul nivelului terțiar, unde ponderea în populația ocupată pe total reprezenta în 2010 doar 17 la sută (15 la sută pentru bărbați și 19 la sută pentru femei). Datele empirice evidențiază, ca regulă generală, faptul că în cazul unor ponderi mari ale agriculturii în populația ocupată, care denotă un nivel general slab al dezvoltării economice, productivitatea muncii pe persoană în această ramură reprezintă doar o mică fracțiune din nivelul mediu al productivității la nivel național și invers”, mai rezultă din studiul citat.
În România, pe fundalul unei ponderi semnificative în PIB a agriculturii, din cauza fluctuațiilor sezoniere există diferențe mari (cele mai mari din UE) între nivelurile trimestriale, ajungând în unii ani ca, de exemplu, PIB-ul din trimestrul al patrulea să aibă un nivel dublu față de cel din primul trimestrul.
„La fluctuațiile sezoniere menționate trebuie precizat că mai contribuie și ramura construcțiilor, dar la mare distanță, totuși, de agricultură. Aceste fluctuații au un impact semnificativ pe ansamblul economiei, afectând, pe lângă dinamica PIB-ului, planificarea și exercițiul bugetar în cursul unui an, veniturile unui număr mare de persoane, activitatea de export, pe aceea de transport și ale servicii etc”, atrag atenția specialiștii.
Potrivit acestora, au fost întreprinse o serie de măsuri inițiale în ceea ce privește aspectele specifice politicii de ocupare a forței de muncă, dar nu există, deocamdată, o abordare globală coerentă sau o integrare susținută a politicilor în materie de educație și ocupare a forței de muncă.
„Participarea tinerilor pe piața forței de muncă este o problemă ce se află în centrul atenției în întreaga Europă, amplificarea șomajului în rândul acestora având efecte negative la nivelul individului, al familiei sale și asupra comunității din care fac parte. Tinerii sunt afectați de șomaj mai mult decât alte categorii demografice și au posibilități mai reduse de a se integra pe piața muncii. Tinerii trebuie să facă față unor provocări care sunt generate de sistemele educaționale și formare și de accesul la piața forței de muncă agravate de criza economică globală”, se mai arată în studiu.
Potrivit datelor strânse de BNS, în mediul rural există o rezervă importantă de forță de muncă subutilizată. Astfel, la nivelul anului 2010, din totalul de 9,6 milioane persoane din mediul rural (reprezentând 44,9 la sută din populația României), populația din grupa de vârstă 15-64 ani reprezenta 64,7 la sută (6,2 milioane persoane), comparativ cu 74,3 la sută (8,8 milioane) în mediul urban.
Comparativ cu țările din Uniunea Europeană, România se plasează pe ultimele locuri în privința utilizării forței de muncă din sectorul rural.
Studiul „România în contextul Agenda UE 2020” a fost realizat în cadrul proiectului Biroul pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de muncă, cofinanțat din Fondul Social European.
