România a pierdut, în perioada de criză, peste 400.000 de salariați și 100.000 de companii și a înregistrat maximul ultimilor opt ani în ceea ce priveste rata șomajului, cu un maxim istoric in rândul tinerilor (23,7 la sută), rezultă dintr-un studiu prezentat, joi, de Blocul Național Sindical (BNS).
Studiul, realizat după intervievarea a peste 11.000 de persoane, a urmărit dinamica pieței muncii în ultimii trei ani.
Din datele culese rezultă că România a pierdut, în perioada de criză, peste 400.000 de salariați din rândul companiilor care au cel puțin 10 angajați și a înregistrat maximul ultimilor opt ani în ceea ce privește rata șomajului (7,4 la sută), cu un maxim istoric in rândul tinerilor (23,7 la sută).
Tot în ultimii trei ani, arată aceeași cercetare, aproximativ 914.000 de persoane au participat la programe de formare profesională, 46,3 la sută urmând cursuri de calificare/recalificare, iar și 53,7 la sută, pe cele de perfecționare/specializare.
Cursurile de calificare și recalificare sunt accesate în special de persoane care sunt deja ocupate (74 la sută) și care au declarat că sunt angajate cu contract de muncă permanent (95 la sută).
„Șomerii și persoanele care nu sunt active în câmpul muncii accesează doar într-o foarte mică măsură acest tip de cursuri (11 la sută și respectiv 16 la sută), ceea ce înseamnă că programele sunt slab calibrate în raport cu nevoile acestora. Portretul robot al persoanei care participă la programele de calificare/recalificare este: bărbat sau femeie (pondere egală), care trăiește la oraș, are vârsta cuprinsă între 34-44 de ani, nivel scăzut sau mediu de educație și este persoană deja ocupată”, se arată în studiu.
Cea mai mare frecvență a cursurilor a fost pentru meserii dintre cele mai instabile din punct de vedere al vechimii în muncă, respectiv cele de ospătar/bucătar (16,6 la sută), operator și procesare date (11,7 la sută) și agent pază și ordine publică (9,1 la sută).
Referitor la cursurile de perfecționare/specializare, datele arată că instituțiile de stat reprezintă cel mai mare furnizor de participanți, peste jumătate din totalul acestora.
De asemenea, cei mai mulți participanți la aceste tipuri de cursuri sunt persoane ocupate (95 la sută), doar unu la sută fiind șomeri, iar patru la sută, persoane inactive.
De obicei, urmează cursuri de perfecționare/specializare orășenii, cu vârsta între 35-44 de ani, cu educație superioară, loc de muncă asigurat (pe perioadă nedeterminată) și care s-au specializat în medie 2,21 luni în cel puțin un program în ultimii trei ani.
„Cele mai multe cursuri de acest tip au fost urmate în domeniul IT (12,2 la sută din total), în programe de îmbunătățire a mangamentului (11,1 la sută) și în domeniul sănătății (10,8 la sută). Cele mai întâlnite ocupații printre cei 6,15 milioane de salariați: contabil (2,21 la sută din total), confecționeri (2,2 la sută) și personal de pază și ordine publică (2,04 la sută)”, se mai precizează în studiu.
Cele mai stabile ocupații, conform cercetării BNS, sunt cele de electricieni, montatori și reparatori de linii electrice aeriene și subterane, cu o vechime în 2011 de 151,8 luni (peste 12,5 ani), electromecanici și reparatori de aparate și echipamente electrice, cu 136 de luni, respectiv 11 ani, și infirmiere și îngrijitoare în instituții de ocrotire socială și sanitar, cu o vechime de 131,7 luni (aproape 11 ani).
Cele mai instabile ocupații sunt: ospătari și barmani, vechime de 53 de luni (mai puțin de cinci ani), agenți în activitatea financiară (53,6 luni), agenți comerciali (62,5 luni) și personal de pază și ordine publică (65,6 lunii), aproape cinci ani și jumătate, potrivit studiului.
