Blocul Național Sindical (BNS) a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului muncii, fiind vizate obiectivele de performanță, perioada de probă sau contractele determinate, și a anunțat că în următoarele două săptămâni va demara o campanie pentru strângerea de semnături.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, vineri, că specialiștii în legislația muncii sunt îngrijorați de consecințele aplicării Codului muncii, care a dus la o creștere a numărului de angajați cu salariul minim pe economie, iar din acest motiv au elaborat un proiect de lege pentru modificarea actului normativ.
„Acest proiect își propune să pună în parametri de normalitate Codul muncii din România, instabilitatea legislativă naște semne de întrebare”, a spus Dumitru Costin.
Proiectul de modificare a Codului muncii a fost prezentat de profesorul Alexandru Atanasiu, care a precizat că legislația muncii a cunoscut mai ales în ultimul an o modificare accelerată, al cărei scop l-a constituit implementarea conceptului de flexibilizare a raporturilor juridice de muncă în diferite modalități.
Atanasiu a precizat că printre aceste modalități se numără mărirea duratei și prelungirea nelimitată a contractelor de muncă pe durată determinată, instituirea obiectivelor de performanță drept criteriu de evaluare și concediere a angajaților, limitarea rolului normativ și chiar eliminarea contractelor colective de muncă, diminuarea drepturilor salariale și aplicarea mecanică și uneori greșită a mai multor directive europene.
Alexandru Atanasiu a ținut să precizeze că alte modificări legislative din actualul Cod al muncii, mai ales cele privind combaterea muncii nefiscalizate, au fost utile.
Totodată, Atanasiu a mai spus că ceea ce și-a dorit prin modificarea Codului muncii a fost „derigidizarea” acestuia, acomodarea regulii de drept cu diferitele conjuncturi economice, întărirea poziției contractuale a angajatorilor și utilizarea „dezinhibată” de reguli imperative a forței de muncă.
În opinia acestuia, se poate observa însă o „involuție netă” în procesul de așezare pe baze civilizate a raportului juridic de muncă. „Cu bună știință, criza economică a fost preluată ca stindard și utilizată ca motiv al modificărilor, considerându-se în mod nejustificat că lipsa de productivitate a lucrătorilor și în final lipsa eficienței economice își au cauza în garanțiile juridice ale dreptului la muncă (…) Demersul care a stat la baza acestui proiect de lege a avut în vedere regândirea soluțiilor avansate de actuala legislație și formularea unor propuneri sub formă de soluții legislative care să asigure un cadru normativ echilibrat în distribuirea drepturilor și obligațiilor partenerilor relației de muncă”, a declarat Atanasiu.
El a mai precizat că proiectul de lege propus de BNS a ținut seama de realitățiile pieței muncii din România, de structura alocării forței de muncă pe profesii, meserii, ocupații și activități, ca și de apartenența sa la sectorul public sau privat.
Cele mai importante modificări propuse de către BNS vizează instituții juridice fundamentale ale dreptului muncii, precum obiectivele de performanță, perioada de probă, contractul individual de muncă pe perioadă determinată, munca prin agent de muncă temporară, durata maximă legală a timpului de muncă și munca suplimentară.
În privința obiectivelor de performanță care constituie un drept exclusiv al angajatorului, inițiatorii proiectului de modificare a Codului munciii susțin că acest lucru poate da naștere în practică unor abuzuri.
În acest context, ințiatorii propun ca obiectivele de performanță să facă obiectul negocierii colective, putând fi stabilite, pe categorii de salariați, prin contractul colectiv de muncă sau prin regulamentul intern. Totodată, aceștia consideră că neatingerea obiectivelor de performanță nu ar trebui să constituie motiv de concediere pentru necorespundere profesională.
Referitor la perioada de probă, specialiștii de la BNS consideră că aceasta a fost mărită substanțial, însă o astfel de măsură este „profund injustă”.
„Apreciem ca oportună reglementarea unei durate mai scăzute a perioade de probă în cazul muncitorilor necalificați, luând în calcul faptul că natura activității prestate de către aceștia nu prezintă un grad de complexitate ridicat”, se arată în nota de fundamentare a proiectului elaborat de BNS.
Prin acest proiect, BNS propune ca durata perioadei de probă pentru muncitori necalificați să nu poată depăși 10 zile lucrătoare, iar în cazul persoanelor cu handicap aceasta să fie de cel mult 45 de zile calendaristice.
Proiectul elaborat de BSN propune modificări și în privința reducerii temporare a activității angajatorului pentru motive tehnice, considerând că această soluție este eronată în măsura în care extinde efectele suspendării și asupra unor situații în care activitatea, deși redusă ca volum, nu încetează. Inițiatorii proiectului susțin că pentru a evita abuzurile este necesară limitarea în timp, pentru o perioadă ce nu poate depăși trei luni, a perioade pe care se poate dispune această măsură.
Modificările referitoare la contractul individual de muncă pe perioadă determinată vizează stabilirea unei anumite perioade maxime în care pot fi încheiate astfel de contracte, din actualul Cod al muncii fiind eliminată o astfel de prevedere.
Potrivit proiectului de lege, contractul individual de muncă pe perioadă determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de cinci ani.
Proiectul propus de BNS mai prevede compensarea muncii suplimentare atât prin ore libere plătite, în următoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât și prin acordarea unui spor ce nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul de bază.
„În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul arătat, munca suplimentară va fi recompensată prin acordarea unui spor ce nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul de bază”, se mai arată în proiect.
Sindicaliștii mai doresc ca la stabilirea cuantumului net al salariului minim brut pe țară garantat în plată să se facă prin raportare la nivelul salariului mediu brut net, comunicat de Institutul Național de Statistică și avut în vedere la fundamentare bugetului de stat.
Astfel, cuantumul net al salariului minim brut garantat în plată nu ar trebui să poată fi mai mic de 50 la sută din salariul mediu net la nivel național.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat că propunerile de modificare vor fi postate pe site timp de 30 de zile, pentru a putea fi transmise propuneri și opinii, iar în circa două săptămâni va fi demarată o campanie pentru strângerea a cel puțin 100.000 de semnături de la cetățeni, astfel încât proiectul să poată fi înaintat Parlamentului.
Costin a mai spus că BNS va avea deschidere pentru a discuta pe marginea acestui proiect de lege cu toți cei interesați din sfera politică.
