Banca centrală se alătură solicitărilor formulate în ultima vreme de instituțiile de credit privind modificarea legii insolvenței, întrucât foarte multe companii ar abuza de prevederi și păgubesc băncile, iar prim-viceguvernatorul Florin Georgescu speră că FMI va impune Guvernului amendarea legii.
„Sper ca în acest acord cu FMI-ul să fie introdusă și o obligația pentru a îmbunătăți legea insolvenței, pentru ca nici agenții economici să nu abuzeze de acestă lege”, a spus Georgescu la întâlnirea „Mugur Isărescu și invitații săi”.
De altfel, BNR a fost un apărător al sistemului bancar în toate inițiativele legislative privind protecția clienților individuali ai băncilor, pornind de la OUG 50/2010 până la armonizarea legislației interne cu prevederile directivelor europene privind procesele colective ale consumatorilor împotriva clauzelor abuzive din contractele furnizorilor de servicii.
Mai mult, BNR a convins Fondul Monetar Internațional să solicite guvernului în perioada ultimelor două acorduri să nu promoveze legea insolvenței personale, în ciuda faptului că instituția internațională chiar a recomandat introducerea acestei legislații în alte state din regiune.
Probelema a fost abordată mai puțin direct și de guvernatorul BNR Mugur Isărecu care a arătat că procesul de dezintermediere derulat în prezent este normal, „când ai ajuns cu datoriile până la lift”, un proces aproape natural, iar cei care au luat împrumuturi trebuie să-și plătească datoriile.
„Doar nu vrem să trecem la maniera lui Mihai Viteazu de a plăti datoriile, îi prindem pe creditori și le dăm foc. Dezintermedierea este un proces normal, dar dureros. Ai ajuns la un alt nivel de creditare și asta e regula de bază a creditului, nu iertăciunea. Dacă mai gândește cineva la vreo lege de iertăciuni și murături în societatea românească, cred că opinia publică trebuie să ia poziție”, a spus guvernatorul BNR.
El spune că legi de așa-zisă amnistie a debitorilor nu reprezintă o soluție, arătând că în prezent băncile derulează restructurări ale debitorilor, care au loc, pe baze individuale, și care ar trebui să continue în această formulă.
„Există norme înțelepte, echilibrate și echilibrante de a aborda un client care are probleme financiare, dar nu printr-o iertăciune generală, pentru că principiul de bază, legalitatea, domnia legii ar fi atacate aici”, a mai comentat Isărescu.
În urmă cu o lună, Isărescu a declarat că că studiul realizat de banca centrală privind clauzele abuzive din contractele băncilor relevă un „impact major” asupra sistemului bancar și a deponenților, aceștia din urmă trebuind să fie protejați în locul debitorilor care dau în judecată băncile.
„Într-adevăr, este posibil ca și debitorii, cei care au luat credite, în anumite cazuri să aibă dreptate, suntem pentru o abordare de la caz la caz, uneori și în instanță. Dar foarte important este să știi că dacă ai 200.000-400.000 de debitori care urmăresc, cu ajutorul avocaților, anumite ușurări în ceea ce privește creditele, să știi că în partea cealaltă ai 6-7 milioane de deponenți. Și atunci când impactul asupra sistemului bancar este major, cei care pot să fie afectați sunt cei 6-7 milioane, sunt tot români, sunt oameni care au avut încredere în sistemul bancar și țin acolo economisirile”, a spus atunci Isărescu.
În discuția de miercuri de la BNR, Florin Georgescu a făcut apel la argumente similare, afirmând că firmele, cu ajutorul marilor case de avocatură sau a practicienilor în insolvență, își declară foarte ușor insolvența și astfel păgubesc băncile de sume importante.
„Este o mare problemă cu legea insolvenței societăților comerciale. Deci, Societățile comerciale iau, se duc în insolvență, e permisivă, există anumite paternuri, case de avocatură celebre, care-i învață cum să fenteze băncile. Păi atunci băncile mai au încredere în dumnealor, mai ales că bilanțurile nu arată foarte bine? Păi hai să privim lucrurile, că sunt multe lucruri de natură procedural administrativă care trebuie judecate per-ansamblu”, a susținut Gerogescu.
Posibilitatea denunțării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată din luna iulie, a fost din nou amânată de către autorități, de data aceasta până în luna octombrie, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde peste 1 mld euro.
Amânarea a fost operată de această dată în Parlament, de către deputați, la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.
La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență aprobată în ultima zi înaintea vacanței parlamentare, când mai putea emite astfel de ordonanțe, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) sau asociațiilor de protecție a consumatorilor să denunțe în instanță clauzele abuzive și să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.
Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanțe printr-un astfel de litigiu.
Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanțele de judecată, inclusiv în condițiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înțelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedește negocierea.
Instituțiile de credit, sprijinite de BNR, susțin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiție și Casație, ca o excepție de la lege, pentru că deciziile în astfel de spețe privesc o masă largă de populație.
Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanță Tribunalul, iar sentința definitivă să fie pronunțată de Curțile de Apel.
În cazul în care Guevrnul ar accepta să legifereze o excepție în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori și furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casație și Justiție mii de procese între populație și furnizori de electricitate, telefonie, sau apă și canalizare.
