Banca Națională a României (BNR) a primit cinci puncte din zece posibile pentru claritatea comunicării, punctajul fiind inferior celor primite de băncile centrale din Cehia, cu opt puncte, Ungaria – șapte puncte, Polonia și Slovacia – câte șase puncte, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters.
La sondaj au participat 26 de economiști specializați în strategii pentru piețele emergente.
Aceștia au mai acordat băncii centrale de la București șase puncte din zece posibile în ceea ce privește modul în care ei înțeleg strategia instituției.
Și la această categorie, BNR s-a aflat pe ultimul loc, la egalitate cu Ungaria, în timp ce instituția de politică monetară din Cehia conduce cu 8 puncte, iar cele din Polonia și Slovacia urmează, cu șapte puncte.
Analiștii au menționat că una dintre explicațiile privind diferențele de punctaj între BNR și celelalte instituții este gradul diferit de dezvoltare economică a României comparativ cu celelalte state. BNR a trecut în luna august la un regim de țintire directă a inflației, renunțând la un obiectiv explicit de curs de schimb, dar a anunțat că va menține regimul de flotare controlată a leului.
„Banca centrală a României este la început. Cea mai mare provocare este de a comunica eficient politica privind cursul de schimb, iar ceea ce s-a făcut până în prezent nu este îndeajuns de clar”, a declarat Agata Urbanska, analist la ING Financial Markets.
Cel mai mare punctaj pentru claritatea mesajului a fost primit de Cehia, cu opt puncte.
„Cehia se află într-o poziție favorabilă față de celelalte state, însă și acestea au reușit să îndeplinească așteptările pieței și să conducă piața mai bine decât alte bănci din regiune”, a afirmat Dwyfor Evans, analist la Bank of America.
Cehia are o rată a inflației mai scăzută decât statele vecine. De asemenea, rata dobânzii de referință este de 1,75%, nivel inferior față de al țărilor din regiune.
Unii economiști au considerat însă că, potrivit evoluției recente, banca centrală a Ungariei se plasează înaintea Cehiei.
„Au cel mai explicit raport privind inflația, nu doar în ceea ce privește indicatori specifici, ci referitoare la o gamă largă de variabile macroeconomice. De la începutul anului, oferă informații excelent structurate și ne oferă prompt rezultatele diferitelor hotărâri supuse la vot”, a spus Jeff Gable, de la Barclays Capital.
În ceea ce privește eficiența, instituția ungară a fost cotată cu șase puncte, ca urmare a rezultatelor mai puțin bune obținute în trecut.
Banca centrală a Poloniei a obținut un punctaj redus pentru comunicare, ca urmare a confuziei referitoare la politica sa privind evoluția ratei dobânzii de referință.
Unii analiști au luat în considerare și declarațiile contradictorii ale membrilor consiliului pentru politică monetară.
„Piața nu agreează faptul că membrii consiliului pot face declarații individuale. Ei au tendința de a nu prezenta o viziune unitară”, a apreciat Barbara Nestor, de la Commerzbank.
La fel ca și Slovacia, Polonia a obținut șapte puncte pentru eficiență.
În ceea ce privește modul în care economiștii înțeleg strategiile aplicate, banca centrală a Cehiei a primit cel mai mare punctaj, opt puncte, cele ale Poloniei și Slovaciei, câte șapte puncte, în timp ce banca centrală a Ungariei a fost cotată cu șase puncte.
„Aceste bănci sunt destul de deschise în ceea ce privește țintele stabilite, iar în cazul în care trebuie deduse, acest lucru poate fi făcut destul de ușor”, a precizat Olivier Desbarres, analist la CSFB.
Conform lui Giancarlo Perrasso, de la WestLB, rezultatele acestor instituții sunt notabile pentru că au fost realizate într-o perioadă relativ scurtă de timp.
„Specialiștii acordă aceeași importanță acestor bănci ca și în cazul Rezervei Federale sau a Băncii Centrale Europene, ceea ce dovedește că au reușit să obțină o reputație notabilă. În 1990, de-abia începuseră, iar acum au făcut progrese enorme”, a adăugat Perrasso.
