BNR respinge criticile formulate de omul de afaceri Dinu Patriciu și susține că sistemul bancar este diversificat și a fost deja restructurat, că băncile primesc bani de la companiile-mamă, au lichidități și vor să finanțeze firmele, iar creditele neperformante sunt acoperite integral de garanții.
Patriciu a declarat miercuri că sistemul bancar românesc ar trebui restructurat „de la cap la coadă”, astfel încât să existe mai multe categorii de astfel de instituții, printre care și bănci mici de economii, locale, adăugând că în ultimele luni sucursalele băncilor străine din România „trimit bani acasă” și preferă să finanțeze Guvernul, nu sistemul privat.
În replică, banca centrală susține că sistemul bancar a fost deja restructurat „de la cap la coadă” și că a ajuns să fie „modern și eficient”, cu o solvabilitate ce trece de 14%, peste normele internaționale.
„În legislația românească nu există niciun fel de restricții de ordin geografic sau cu privire la mărimea instituțiilor de credit. Așa că, după încheierea procesului de restructurare a rezultat un sistem de creditare diversificat: 39 de bănci sunt universale, cu o rețea de sucursale în toată țara (marile bănci, de deasupra, cum notează domnul Patriciu); două bănci pentru locuințe; 48 de cooperative de credit, plus o bancă centrală a cooperativelor; 206 instituții financiare nebancare, care acordă credite; și 2957 de case de ajutor reciproc. Astfel de instituții se înființează atunci când există inițiativă, capital și interese de afaceri, o cerință esențială fiind respectarea criteriilor legale”, arată BNR într-un comunicat.
Afirmația lui Patricu potrivit căreia sucursalele din România au început să trimită către grupurile din care fac parte tot mai mulți bani este caracterizată de către BNR ca fiind făcută „după ureche”, „în contrast total” cu realitatea.
„«Problema este», cum ar spune domnul Patriciu, că sucursalele din România primesc cu precădere bani de la grupurile din care fac parte. Subliniem: primesc, nu trimit. La 31 august 2011, în băncile românești se aflau 22 de miliarde de euro atrase din afara țării, între care 20,2 miliarde euro erau de la băncile-mamă”, arată BNR.
Pe de altă parte, banca centrală afirmă că instituțiile de credit au lichidități adecvate, creditarea economiei reale a trecut pe plus și că „obstacolul real” este nesolvabilitatea majorității cererilor de creditare din mediul privat.
Patriciu a apreciat miercuri și că toate împrumuturile ipotecare sunt neperformante, pentru că nu mai sunt acoperite de garanții.
„Când ai 30 de miliarde credite ipotecare în România, care de fapt sunt neperformante toate, pentru că nivelul garanțiilor nu le mai acoperă, dar nu le declari neperformante, stai pe ouă până se strică”, a spus Patriciu.
BNR arată că la 31 iulie creditele pentru locuințe însumau 30,47 miliarde lei, dintr-un total de credite de 217,89 miliarde lei.
„Dacă toate creditele pentru locuințe ar fi neperformante, ar însemna că ouăle care se pot strica ar reprezenta mai puțin de 14 la sută. Dar nu sunt toate neperformante. Adevărul este însă că cele mai multe dintre aceste credite sunt performante. În totalul creditelor mari (de peste 5.000 de euro) restanțele însumează abia 4% din totalul creditelor. Cele mai multe restanțe sunt la creditele mici (sub 5.000 de euro) unde restanțele au o pondere de 40 la sută din total. În momentul de față, creditele neperformante din sistemul bancar românesc sunt acoperite în proporție de 96 la sută cu provizioane. Iar dacă luăm în calcul și garanțiile colaterale, gradul de acoperire depășește 100 la sută”, spun reprezentanții băncii centrale.
Altă critică adusă de Patriciu a fost aceea că BNR deține și controlul sistemului bancar și face în același timp politica monetară, ceea ce ar reprezenta „un lucru absurd” și ar duce la luarea unor decizii proaste, precum garanțiile materiale impuse băncilor în relațiile cu clienții.
„Sistemul pe care domul Patriciu îl consideră absurd este aplicat în multe țări din Uniunea Europeană și din lume. Este drept că în unele țări s-a produs o separare a supravegherii de politica monetară. Dar, în ultima vreme, țări care au separat supravegherea de banca centrală, în instituții specializate, revin la sistemul unificat. România, prin lege, a menținut supravegherea la Banca Centrală. Acest sistem este «scăpat din frâu» numai în concepția domnului Patriciu. În realitate, dacă la această oră contribuabilul român nu este obligat să scoată din buzunar nici măcar un singur leu pentru a finanța bănci aflate în dificultate, această performanță arată că tocmai unificarea politicii monetare cu supravegherea, la Banca Centrală, asigură fluiditatea și soliditatea sistemului bancar românesc”, mai arată BNR.
Omul de afaceri declara miercuri că va aloca din surse proprii, pentru dezvoltarea rețelelor de magazine Mic.ro, Macro și miniMax, cu 100 milioane euro mai mult față de cât își propusese inițial, întrucât băncile nu sunt dispuse să finanțeze cu sume mari proiecte de investiții.
„Inițial planul era să investim 250 de milioane de euro în rețelele de magazine, din care Mercadia (firma Mercadia Holland, controlată de omul de afaceri, n.r.) să suporte 100 de milioane de euro din surse proprii, 100 de milioane de euro să fie credite bancare și 50 de milioane de euro credit furnizor”, a spus Patriciu într-o conferință de presă.
El a adăugat că firma a fost nevoită să își schimbe planurile și să dubleze valoarea investiției proprii, pentru că băncile nu i-au acordat finanțare.
