Consiliul de Administrație al BNR are în vedere „conservarea perspectivelor” de reluare sustenabilă a procesului dezinflaționist și redresare sănătoasă a economiei, sugerând astfel o eventuală întârziere a acestor procese, și insistă pe aplicarea „fermă și consecventă” a noului acord cu CE și FMI.
„Prin aceste decizii sunt avute în vedere conservarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflație și de redresare pe baze sănătoase a economiei. În acest sens, în vederea asigurării unui proces sustenabil de convergență nominală și reală a economiei românești, este esențială implementarea fermă și consecventă a angajamentelor asumate de autoritățile din România în cadrul noilor acorduri de finanțare convenite cu instituțiile internaționale”, se arată în comunicatul extins al Consiliului de Administrație al BNR.
Șeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks, a declarat săptămâna trecută că România va ieși din recesiune la finele lunii martie, iar creșterea economică va urma o traiectorie ascendentă de la un trimestru la altul, astfel că populația va simți că situația s-a îmbunătățit până la jumătatea acestui an. Mesaje similare a avut în ultima perioadă și premierul Emil BoC.
Pentru a ieși tehnic din recesiune, economia unei țări trebuie să înregistreze creșteri în două trimestre consecutive. În ultimul trimestru al anului trecut, economia a crescut cu 0,1% față de cel anterior.
BNR a menținut joi rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, dar a redus ratele la rezervele minime obligatorii în valută de la 25% la 20% din depozitele constituite la bănci.
În comunicatul extins remis publicității după ședința de joi, BNR notează că perspectiva pe termen scurt a inflației este marcată de accentuarea riscurilor din partea prețurilor internaționale la alimente și combustibili și de persistența incertitudinilor legate de calendarul și amploarea ajustării prețurilor administrate
Concomitent cu reducerea rezervelor minime la valută, banca centrală a afirmat că este necesară evaluarea continuă a tendințelor procesului de creditare a sectorului neguvernamental, în vederea asigurării unei evoluții adecvate a creditării în lei față de cea în valută.
Guvernul s-a angajat în fața FMI, prin scrisoarea de intenție prezentată de MEDIAFAX în luna februarie, că va continua în cadrul noului acord politica de restrângere a cheltuielilor, inclusiv cu salarii și prime, pentru a se încadra într-un deficit de 3% din PIB anul viitor, și că sistemul alocațiilor de încălzire va fi schimbat până la finele lunii iulie, urmând să fie acordate doar persoanelor cu venituri reduse.
De asemenea, vor fi desființate 5.700 de paturi de spital, lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit va fi revizuită, Metrorex și RATB vor majora tarifele peste rata inflației, câteva companii din sectorul energetic vor fi privatizate, iar Compania Națională a Huilei Petroșani (CNH), cel mai mare datornic la bugetul de stat, și producătorul de energie Termoelectrica vor lichida activele neviabile.
Executivul s-a mai angajat să transfere la Ministerul Finanțelor controlul financiar la companiile de stat, să majoreze tarifele CFR pentru eficientizarea companiei, să aducă prețurile din contractele bilaterale pentru vânzarea energiei la nivelul pieței și să înființeze în ANAF un departament pentru verificarea persoanelor cu averi mari.
