România are o situație economică „nici foarte bună, nici foarte rea”, situându-se „la mijloc” între noile state membre ale Uniunii Europene, iar ponderea deficitului de finanțare în rezervele valutare se situează ușor peste nivelul optim, consideră analiștii Băncii Mondiale (BM). „În general poziția pe care o are România din punct de vedere al politicii fiscale este la mijloc în regiune, nici foarte rea, nici foarte bună. (…) Datoria externă pe termen scurt este destul de mare raportată la rezerva băncii centrale. (…) Imaginea României este la mijloc, nici foarte bună, nici foarte rea”, a afirmat, vineri, economistul-șef al BM pentru Europa și Asia Centrală, Indermit Gill, în cadrul unei videoconferințe.
Analiștii BM au arătat că rapiditatea cu care își va reveni economia locală în urma efectelor crizei depinde de măsurile adoptate de autoritățile române.
Cătălin Păuna, senior economist la biroul de la București al BM, a reiterat că toate statele din regiune vor fi afectate de criză, și că România are plusuri și minusuri.
„Printre plusuri putem menționa datoria publică scăzută, o anumită flexibilitate a piețelor, ceea ce înseamnă că se poate realiza mai rapid o alocare a resurselor către zonele cu productivitate mai mare, și faptul că noul Guvern arată determinare, prin luarea unor măsuri de remediere a unor vulnerabilități, inclusiv deficitul bugetar”, a spus Păuna.
El consideră că punctele slabe ale României sunt expunerea prin fluxuri comerciale la economia zonei euro, care a intrat deja în recesiune, și faptul că avansul economic a fost finanțat prin intrări ridicate de capital, care în contextul actual „s-ar putea să nu se mai regăsească”.
Referitor la necesarul de finanțare, Gill a arătat că rata dintre golul de finanțare și rezervele valutare trebuie să se situeze sub 0,75% pentru a se crea o situație bună, dar că România se situează cu puțin peste acest nivel.
Economistul a menționat că pentru calculul golului de finanțare trebuie să se țină cont de mai mulți indicatori, printre care deficitul de cont curent, care depinde și de prețul petrolului pe plan internațional.
„Cea mai recentă estimare a noastră se bazează pe un preț al petrolului de 75 de dolari/baril, deci lucrurile pe care le avem supraestimează deficitul de cont curent. (…) Calculele privind golul de finanțare depinde, printre altele, de datoria externă pe termen scurt și de investițiile străine directe. (…) Dacă se utilizează aceleași presupuneri pentru toate statele, golul de finanțare pentru România este la un nivel ridicat”, a mai spus Gill.
Referitor la deficitul bugetar, analiștii BM au arătat că presiunile asupra bugetelor în statele noi membre UE vor crește în 2009 față de anul anterior.
„De notat este că situația României este destul de dramatică în grafice (care arată un deficit bugetar de 5,2% din PIB pentru 2008 și de 7,5% din PIB în 2009 – n.r.), dar că estimările erau realizate înainte de anunțarea noului program de guvernare, care prevede un deficit de 2% din PIB”, a spus economistul BM Erika Jorgensen.
BM a prezentat, vineri, raportul UE10, care analizează Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Acest raport a mai cuprins și Croația, respectiv UE(10+1).
În raport sunt expuse riscurile curente cu care se confruntă noile state membre ale UE, printre care scăderea importantă a cererii externe pentru bunuri și servicii în Europa de Est și probabilitatea reducerii investițiilor străine directe în regiune, care au reprezentat unul dintre motoarele creșterii economice.
