De luni de zile, zeci de familii din satul sucevean Sf. Ilie trăiesc un coșmar de care nu pot scăpa atât timp cât în fântânile din curțile lor și de pe marginea străzii apa nu se mai găsește decât dacă este adusă din altă parte.
Seceta de anul trecut, continuată anul acesta, a făcut ca fântânile lor, în care apa se găsea din abundență, chiar la adâncimi foarte mici, să sece, ca lovite de un blestem.
„De astă primăvară nu avem nimic în fântână. Ani așa de secetoși n-am mai prins vreodată”, povestește Rozalia Duvătusca, o femeie care are ca reper cel puțin jumătate de secol trăit în sat.
Sătenii nu doar că au rămas fără apă de băut, dar nu au nici cu ce se spăla și nici ce da la animale. De udat grădinile nici gând, încât pământul din grădinile caselor e pietrificat și crăpat de uscăciune.
În lipsa apei, pompele din fântâni și instalațiile de apă moderne au devenit inutile. Mulți dintre ei au apelat atunci la mijloace străvechi, prin care să folosească cât mai puțină apă pentru nevoile zilnice.
Salvarea lor a venit sub forma unei mașini de pompieri din 1986, primită ca donație de Primăria Șcheia. Mașina, folosită în special la stingerea incendiilor, fiind prima prezentă la mai toate incidentele de acest tip și de un real folos pentru stoparea extinderii flăcărilor, cât și la udatul spațiilor verzi ale comunei, a primit o nouă misiune – să aducă un pic de normalitate în viața zecilor de familii afectate de „uscarea” fântânilor.
„Avem deja peste 300 de transporturi de apă efectuate pentru a ajuta familiile rămase fără apă în fântâni. Cea mai afectată zonă este cea a versantului de NE a satului Sf. Ilie, dar mai sunt și alte gospodării din Șcheia și Mihoveni unde ne-am confruntat cu aceeași problemă”, a explicat primarul comunei Șcheia, Vasile Andriciuc.
În funcție de necesitățile fiecărei familii, la solicitarea acestora, mașina de pompieri vine încărcată cu apă o dată sau chiar de două ori pe săptămână, iar apa este golită direct în fântânile oamenilor.
„Aduce apă la oricine solicită, gratuit. Mie, bătrână, îmi era foarte greu fără apă”, mărturisește Ileana Butnari, în vârstă de 69 de ani. În puțul din curte, apa cărată de la distanță și vărsată acolo cu câteva zile în urmă clipocește vesel în bătaia soarelui. În curte, o mulțime de lighene și vase mari sunt înșirate, în așteptarea ploilor, sau pentru apa scoasă din puț, de la pompa manuală.
La fântânile la care mașina de pompieri nu a ajuns de curând, luciul de apă nici nu se vede, în adâncime. Găleata se scufundă în întunericul adâncurilor, se oprește cu un zgomot înfundat și revine la suprafață cu o apă gălbuie, tulbure.
„E apă murdară, tulbure, nici animalele nu o pot bea”, spune Alin Dascălu, care are nevoie cam de 200 de litri pe zi, pentru animale și consum.
Ceva mai încolo, Ana Reuț se uită cu părere de rău la apa tulbure din fântână, pe care nu o poate folosi nici măcar la făcut mâncare.
Pentru ei, apa adusă de la distanță, cu mașina Primăriei Șcheia, este de un real ajutor.
„De astă primăvară, tot car apă continuu. Ce să facem, trebuie ajutați și oamenii, ei n-au greșit cu nimic, ca să pățească așa ceva”, precizează Florin Turtureanu, șoferul mașinii de pompieri care, săptămână de săptămână, alungă blestemul fântânilor uscate de secetă.
Cum mulți își pun semne de întrebare în privința revenirii apelor în fântâni, conducerea Primăriei Șcheia ia în calcul extinderea rețelelor de apă pe versantul de NE, puternic afectat de secetă, printr-o investiție făcută din fonduri proprii, odată cu cea de introducere a canalizării, care trebuie să înceapă anul viitor, printr-un program cu finanțare europeană.
