Fostul șef ANAF Sorin Blejnar, revocat pentru neîndeplinirea țintei de colectare a unor venituri suplimentare de 1,5% din PIB în două luni, spune într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX că premierul i-a cerut să strângă banii până la finele anului, dar că din comunicatul de presă a aflat altceva.
El afirmă, zâmbind, că poate problema a apărut dintr-o „eroare a celor de la comunicare” și evită să comenteze de ce șeful Guvernului nu a revenit asupra țintei în acord cu solicitarea care i-a fost transmisă direct.
Blejnar arată în același timp că Agenția Națională de Administrare Fiscală este un sistem greoi și nerestructurat în totalitate, care este greu de pus „peste noapte la muncă” și admite că autoritățile nu pot avea în prezent o evaluare clară a nivelului de evaziune fiscală.
Fostul șef aANAF anunță și că și-a pregătit planul de verificare a persoanelor fizice cu mari averi, în prima etapă urmând să fie controlate 300-400 persoane care anul trecut au avut venituri de peste trei milioane de euro și dețineri de peste 20 milioane euro.
La finalul mandatului la conducerea ANAF, Blejnar își reproșează un singur lucru: a avut de multe ori o relație acidă și dură cu presa.
Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de către fostul președinte al ANAF Sorin Blejnar:
Reporter: Marți erați în plin proces de centralizare a datelor privind rezultatele obținute în combaterea evaziunii fiscale, iar câteva ore mai târziu, conform versiunii oficiale, erați anunțat prin telefon de premierul Ungureanu că sunteți revocat din funcție. Cum a fost, de fapt ?
Sorin Blejnar: În niciun caz nu este vorba despre frustrare. Atunci când ești numit într-o funcție de o asemenea importanță, de demnitate publică, știi un singur lucru: că ești numit pentru o perioadă de timp și că la un moment dat mandatul se va încheia. Deci nu există niciun fel de frustrare.
Rep: Erați deja împăcat cu ideea că veți fi schimbat din funcție, de câteva zile ?
S.B: Nu eram împăcat cu ideea sau nu conștientizam neapărat că voi fi schimbat peste o zi sau două zile, știam că acel moment va veni și că voi fi eliberat din funcție până la urmă. Am spus public că această țintă de 1,5% din PIB care s-a stabilit pentru a fi încasată este nerealizabilă. Ea este nerealizabilă din punct de vedere al încasărilor efective; din punct de vedere al sumelor stabilite și atrase la bugetul de stat din economia subterană, ea este realizabilă. Am o centralizare: la data 12 aprilie avem 0,83% din PIB sume stabilite suplimentar, adică vreo 5 miliarde și ceva lei. Desigur că nu toate aceste sume sunt încasate, pentru că încasarea se face în condițiile legii, liberul acces la justiție al tuturor contribuabililor sancționați este garantat prin Constituție.
Rep: Premierul spunea la un moment dat că nu înlocuirea unui om schimbă sistemul. Dumneavoastră ce credeți?
S.B: Da, un sistem ca Agenția Națională de Administrare Fiscală, care este un sistem greoi, mare, nerestructurat în totalitate cu toate că am trecut prin niște etape de restructurare, este greu de pus peste noapte la muncă. Eu, în ultimii trei ani, am făcut peste 700 și ceva de proceduri și metodologii de control și administrare fiscală. Da, dacă este să mă întrebați, nu cred că schimbarea unui om rezolvă problema unui sistem.
Rep: Credeți că înlocuirea dumneavoastră e justificată sau ține de o anumită strategie ?
S.B: Nu știu și nu cred că sunt îndreptățit să mă pronunț pe acest subiect, sunt în schimb subiectul unei campanii de denigrare constantă din partea unei părți a mass-media în ultimii doi ani. Unele lucruri care s-au spus la adresa mea sunt adevărate, dar sunt minore și nu au niciun fel de conotație de natură penală – ați văzut cu toții că am fost acuzat – și sunt foarte multe neadevăruri spuse la adresa mea și a familiei, lucru care nu mi se pare corect. Se vorbește tot timpul de faptul că, într-o țară civilizată, șeful Fiscului nu este prezent în mass-media cum a fost prezent Blejnar în ultimul timp. Într-o țară civilizată, mass-media nu își permite să atace cu înverșunare instituțiile statului și oamenii care conduc aceste instituții doar pe baza unor supoziții de presă.
Rep: Spuneți că sunt și lucruri adevărate, și neadevărate reflectate în media. La ce lucruri adevărate vă referiți ?
S.B: Nu știu, nu pot să vă dau un exemplu acum, poate că nu am făcut planul de încasări. Da, faptul că nu am făcut planul de încasări stabilit sau nu am ajuns la nivelul de performanță la care se aștepta națiunea română este un lucru adevărat, dar nu este datorită faptului că nu am acționat cu bună-credință, eu sau colegii mei, pur și simplu am traversat în ultimii ani o perioadă de criză care încă nu s-a finalizat, dar atitudinea noastră este pro-activă, pozitivă.
Rep: Credeți că veți scăpa acum de aceste acuzații ? Numele dvs a fost vehiculat în diferite dosare de corupție, credeți că acum, odată cu această plecare de la șefia ANAF, vor mai apărea aceste acuzații.
S.B: Se vor diminua, pentru că sunt niște acuzații nefondate, nereale, au fost făcute de foarte multe ori sau în marea majoritate a cazurilor doar pentru a face deliciul presei.
Rep: Spuneți că ținta aceasta este nerealistă. De ce este nerealistă, de ce nu putem atrage două miliarde euro ?
S.B: Nu se pot atrage în 60 zile două miliarde euro suplimentar din evaziunea fiscală în România, nu avem încă un sistem informatic integrat al ANAF, noi, ca instituție, nu am avut în ultimii ani, nu doar în mandatul meu, o informatizare adecvată, resursa financiară alocată de la buget pentru a face investițiile și a avea toate fluxurile informatice și informaționale în termen util pentru a putea combate mult mai bine fenomenul de evaziune fiscală, însă asta nu înseamnă că am stat pe loc, că nu am acționat și nu am dezvoltat noi arii și domenii în care am făcut verificările fiscale. Am dat drumul controlului electronic, controlului dosarului prețurilor de transfer, am declanșat analiza de risc utilizând suportul informatic pe care îl deținem. Totuși, ne-am direcționat verificările spre anumite zone care nu au fost niciodată verificate, noi am fost printre primii care am declanșat verificările la societățile comerciale cu pierdere și care, de exemplu, aveau TVA de recuperat înregistrată în contabilitate și niciodată nu o solicitau la rambursare. Astea sunt niște semnale pentru o administrație fiscală că acolo lucrurile nu sunt corecte.
În anul 2009 am scos din sistemul fiscal românesc 90.000 firme, cărora le-am retras codul de TVA, le-am declarat active, le-am publicat în Monitorul Oficial și pe site-ul instituției, dar sunt firme inactive care nu își depun declarațiile fiscale, societăți comerciale care nu funcționează la sediul social și care sunt de foarte multe ori furnizoare doar de facturi și de documente pentru alte societăți comerciale la vedere, tocmai pentru a se sustrage sau pentru a-și diminua obligațiile fiscale pe care ar trebui să le înregistreze, să le declare la Fisc și să plătească impozite.
Rep: Bun, și dacă nu aveți un sistem informatic eficient, cum vreți să verificați persoane fizice cu mari averi, care sunt poate mult mai versate în a ocoli legea ?
S.B: Noi am creat, începând cu 2010, cadrul legal pentru a putea face aceste verificări, pentru că, în ultimii 20 ani, România fiscală a fost într-o direcție greșită, noi niciodată nu am avut posibilitatea de a verifica persoana fizică, beneficiarul real al sumelor dintr-o societate falită, toate controalele noastre instituționale, și aici vorbesc de toate instituțiile care au făcut controale, s-au axat doar pe a verifica societatea comercială, firma, niciodată nu a existat cadrul legal pentru a putea să trecem gardul în curtea persoanei fizice și să o întreb de unde a avut surse de finanțare pentru casă, mașină, excursii costisitoare.
Aceasta este, de fapt, problema reală. Abia în 2010 am modificat Codul Fiscal și am spus că orice venituri a căror sursă nu poate fi identificată se impozitează cu 16%. Am introdus metodele indirecte de control, tot în 2010-2011. Ele vor fi aplicabile în a doua perioadă a anului 2012, pentru veniturile declarate de persoanele fizice în 2011, după data de depunere a Declarației 200, deci după luna mai.
Rep: Revenind la această țintă celebră, Guvernul spune că nu ați contestat-o la momentul stabilirii ei, că ați ieșit abia acum cu evaluări proprii din care rezultă că era nerealistă și că ați avut și un termen la dispoziție pentru a spune dacă veți putea îndeplini sau nu acest obiectiv.
S.B: Nu, nu am avut un asemenea termen și nu am spus niciodată că este nerealist, am spus doar că este nerealizabil, e o nuanță diferită. Am spus că este nerealizabilă din punctul de vedere al încasării efective a sumelor în conturile statului. Ea este realizabilă sau ne putem apropia de această țintă dacă vorbim de sume constatate, de amenzi, obligații suplimentare stabilite, confiscări, TVA respins la rambursare, diminuare a pierderii fiscale, sesizări penale înaintate organelor în drept.
Rep: I-ați spus asta premierului, în urmă cu două luni ?
S.B: Nu i-am spus, în schimb am făcut anumite informări pe care le-am transmis la Cancelaria primului-ministru.
Rep: De ce nu i-ați spus direct că această țintă este ușor exagerată ?
S.B: Păi o să vă spun un lucru în premieră. În urmă cu două luni, domnul prim-ministru a solicitat, la acea discuție, să aducem 1,5% din PIB până la sfârșitul anului 2012.
Rep: Aceasta a fost ținta inițială ?
S.B: Da, spunându-ne că în următoarele 60 de zile vom fi evaluați cu toții să vadă dacă suntem pe drumul bun. Ulterior, comunicatul de presă al Guvernului, pe care l-am văzut și eu, a spus că avem termen în 60 de zile să adunăm 1,5%.
Rep: Deci, ca să înțeleg, în discuția din comitetul pentru combaterea evaziunii fiscale, față în față, împreună cu alți participanți, vi s-a spus că ținta este până la sfârșitul anului, iar în comunicarea oficială a fost anunțată pentru două luni.
S.B: Da, a fost cam așa: am colectat 33% din PIB în 2011, doresc încă un 1,5% suplimentar până la sfârșitul anului, iar în 60 de zile o să vă evaluez. Ulterior, când a fost făcut comunicatul de presă, probabil dintr-o eroare a celor de la comunicare, s-a…
Rep: Păi, eroare a celor de la comunicare preluată însă de premier în declarații publice ulterioare.
S.B: Nu știu, ulterior, da…
Rep: Cum ați interpretat această modificare ?
S.B: Nu am interpretat nicicum, eu doar v-am spus că în toată această perioadă am încercat – și dovadă e faptul că în 12 aprilie aveam 0,83% din PIB sume stabilite suplimentar de natura celor pe care vi le-am enumerat anterior, parte dintre ele sunt încasate, parte sunt confiscate, sunt în instanțe, la soluționarea contestațiilor în cadrul aparatului ANAF. Deci, sunt în anumite faze.
Rep: La acel moment, premierul spunea că vă va susține necondiționat la îndeplinirea acestei ținte…..
S.B: Nu am fost împiedicat să îmi fac treaba cu absolut nimic.
Rep: Credeți însă că ținta a fost ridicată intenționat la acest nivel ?
S.B: Nu.
Rep: Poate fi totuși realizată ?
S.B: Nu se poate îndeplini astăzi în România, este o țintă ambițioasă, dar astăzi nu poate fi realizată din combaterea evaziunii fiscale într-un termen atât de scurt, să încasezi efectiv, putem vorbi de sume stabilite, atrase, care nu sunt neapărat încasabile în perioada imediată, mâine, ele sunt încasabile în perioada următoare, noi am instituit măsuri asiguratorii pe marea majoritate a acestor sume stabilite tocmai pentru a preîntâmpina posibilitatea societăților comerciale controlate să-și risipească patrimoniul și să îngreuneze în mod substanțial colectarea viitoare, atunci când aceste sume vor fi confirmate de către instanță ca fiind definitive și irevocabile.
Rep: În prima reuniune a comitetului de combatere a evaziunii fiscale după revocarea dvs, premierul v-a adus critici: management defectuos al fostei conduceri ANAF, lipstă de colaborare cu instituții precum Ministerul Administrației și Internelor, Parchetul..
S.B: Nu, am văzut aceste afirmații, era vorba de faptul că nu am pus bazele de date la dispoziția Ministerului de Interne. Nu, și ANAF, ca și celelalte instituții ale statului, își pun toate bazele de date în cadrul bazei de date centrale a Sistemului Integrat Informatic Național, deci orice instituție a statului are acces la aceste baze de date.
Rep: Inclusiv Ministerul de Interne ?
S..B: Da, cum și noi avem acces la informațiile din bazele de date ale Ministerului de Interne.
Rep: Și atunci este premierul dezinformat ?
S.B: Probabil că nu a avut toate elementele necesare sau a avut doar o informație parțială.
Rep: Când ați vorbit ultima dată cu președintele Traian Băsescu ?
S.B: Eu nu discut cu președintele Traian Băsescu, pentru că eu sunt pe partea executivă, iar șeful meu este primul-ministru.
Rep: Este adevărat, subiectul evaziunii fiscale a reprezentat însă de mai multe ori, ultima dată chiar în primăvara acestui an, un subiect la nivelul CSAT.
S.B: Nu am participat la ședințele CSAT, doar am furnizat periodic date și informații ministrului de Finanțe, care este membru în CSAT.
Rep: Cum vi se pare situația în care veți lucra la conducerea Departamentului de Control al Marilor Averi, parte din instituția pe care ați condus-o până acum câteva zile ?
S.B: Eu lucrez de aproximativ 20 ani în sistemul public românesc, doar în Ministerul de Finanțe am lucrat în toți acești ani și aici am avut mai multe funcții. Eu, când am fost numit în această funcție de înaltă demnitate publică, aveam deja o funcție de conducere, luasem un examen în 2005 cu Agenția Națională a Funcționarului Public și aveam deja o funcție de conducere. Am fost suspendat din funcție în 2009, iar astăzi am revenit la funcția de conducere pe care o am prin Legea funcționarului public.
Nu cred că este vorba de vreo strategie, pur și simplu încheindu-mi mandatul de demnitate publică am revenit pe funcția publică de conducere pentru care am dat concurs.
Rep: Câți angajați ANAF lucrează în calitate de consultanți fiscali pentru firme, ajutând la ocolirea legii ?
S.B: În mod oficial, niciunul, pentru că nu au voie. Neoficial, nu am date sau elemente, am mai avut anumite informări, am trimis Corpul de Control, în unele cazuri au fost niște elemente care păreau să confirme și am luat măsurile legale.
Rep: Măsuri legale, adică de destituire…?
S.B: Nu știu acum, da, probabil că au fost și cazuri de destituire în toți acești ani la un număr de aproximativ 30.000 angajați.
Rep: Și câte astfel de cazuri sunt din 30.000 ?
S.B: Nu știu, nu am asemenea elemente în acest moment.
Rep: Sunt angajații ANAF suficient de pregătiți și motivați pentru a-și face onest meseria ?
S.B: Astăzi sunt motivați, încă din 2011 s-a reglat salarizarea personalului, s-a renunțat la acele stimulente care au făcut obiectul atât de multor dezbateri publice. Astăzi angajații sunt plătiți corect. Din punctul de vedere al pregătirii profesionale, sunt și oameni foarte buni în sistem, și oameni la care s-ar putea mai bine.
Rep: Sunt prea mulți sau prea puțini angajați în cadrul ANAF ?
S.B: Depinde cum privim lucrurile. Nu cred că suntem mulți, am trecut printr-un proces de reducere a personalului în 2011. Când am preluat instituția, eram cu 34.097 funcții și avem astăzi 29.100, din care ocupate efectiv 26.935 la 28 februarie.
Rep: Și acest proces de restructurare care urmează la nivelul ANAF va conduce la noi concedieri ?
S.B: Eu nu cred că va conduce la noi concedieri, ci la o relocare a personalului spre domeniile deficitare. Dacă vom informatiza corespunzător sistemul, foarte multe funcții sau operațiuni care astăzi sunt efectuate manual vor fi informatizate, iar personalul de aici va fi relocat spre domeniile de control fiscal, de exemplu.
Rep: Care politicieni continuă să exercite presiuni asupra angajaților ANAF ?
S.B: Nu cunosc și nu am elemente clare pe acest segment.
Rep: Păi a dispărut brusc presiunea politicului asupra administrației ?
S.B: Da, nu, deci eu, cel puțin la nivelul președintelui ANAF, nu s-au făcut presiuni politice.
Rep: Are Fiscul toate instrumentele necesare pentru a-și face treaba, dincolo de eroarea umană și implicarea politicului ?
S.B: În primul rând, Fiscului îi trebuie o informatizare adecvată a tuturor activităților care se desfășoară în interior, toate procesele și operațiunile trebuie monitorizate informatic atât pentru a putea urmări noi modul cum angajații își duc la îndeplinire sarcinile, cât și pentru a veni în sprijinul contribuabilului.
Rep: Este mai greu să aduni bani din combaterea evaziunii și mai ușor să controlezi persoanele fizice cu venituri mari ?
S.B: Este un proiect pe care l-am pornit din 2009-2010 cu FMI, noi trebuie să ne aliniem la bunele practici europene, am fost una dintre ultimele țări care au declanșat acest proces de verificare a persoanelor cu averi mari.
Rep: Să reformulez întrebarea: de ce premierul crede că nu sunteți bun la atragerea veniturilor din combaterea evaziunii, dar sunteți bun la verificarea persoanelor cu mari venituri ?
S.B: Numirea în funcția de director la Direcția de Verificări Fiscale, că de fapt așa se numește această direcție, nu este făcută de către primul-ministru, eu am revenit doar pe o funcție unde am fost numit anterior.
Rep: Bănuiesc că dacă nu ar fi acordul premierului, la un moment dat s-ar ajunge, indiferent de cine ar semna ordinul respectiv, la retragerea dvs și de acolo.
S.B: Nu, numirile în funcția publică de execuție sau de conducere, cât și mutarea sau demiterea din funcție se fac în conformitate cu prevederile legii.
Rep: La ce vă așteptați la relația cu noul președinte ANAF ?
S.B: Eu cred că va fi o relație foarte corectă.
Rep: Vă veți ocupa de verificarea marilor averi. Care sunt primele ținte luate în vizor, când începeți, v-ați stabilit un anumit număr de persoane anul acesta, anul viitor ?
S.B: Din acest an, după prelucrarea Declarațiilor 200, deci după 25 mai termenul limită de depunere, prelucrând bazele de date, vom elabora o listă cu în jur de 300-400 persoane, după două mari criterii: venituri de peste trei milioane de euro în anul 2011 și dețineri de peste 20 milioane euro. Desigur că, pe lângă această categorie care va fi monitorizată și verificată de aparatul central al ANAF, am constituit servicii în fiecare județ și sector al municipiului București care se vor ocupa de verificarea persoanelor fizice și de modul în care își plătesc impozitele și taxele, persoanele care nu sunt în categoria primelor 300.
Rep: Câți bani au transferat în afara țării românii bogați ?
S.B: Nu am asemenea elemente.
Rep: Păi și veți avea ? Cum veți face rost de aceste date ?
S.B: Din 2010, avem acces punctual să solicităm rulajele conturilor la toate instituțiile bancare referitoare la o persoană fizică sau juridică.
Rep: Până acum nu s-a verificat așa ceva, conturi în bănci străine ?
S.B: Nu, nu a existat temei legal în primul rând, abia în 2010, undeva în decembrie, s-a creat cadrul legal pentru a putea impozita cu 16% veniturile a căror sursă nu poate fi identificată.
Rep: La cât evaluați evaziunea fiscală ? Vi s-a cerut să colectați două miliarde euro. Două miliarde euro din cât ?
S.B: Două miliarde de euro din X. Este foarte greu de a cuantifica și a spune cât este evaziunea fiscală astăzi. Evaziunea fiscală este foarte greu de identificat, foarte greu de definit, foarte greu de cuantificat. Nu știu, cred că undeva într-un procent de 25-30% din PIB, din discuțiile mai mult cu alte instituții ale statului, pentru că noi nu avem o direcție specializată să facă aceste calcule și prognoze.
Rep: Și atunci care sunt perspectivele evaziunii fiscale, când vom putea spune că două miliarde euro pot fi vărsate la buget în două luni ?
S.B: Se încasează astăzi mai mult de două miliarde euro în două luni, vorbim de contribuabilii de bună credință care își declară obligațiile fiscale la stat, dar nu putem vorbi de faptul că începând de mâine, în următoarele două săptămâni sau două luni vom încasa o sumă X suplimentar doar din evaziune fiscală.
Rep: Și atunci care este orizontul de timp când evaziunea fiscală va fi la un nivel modic ?
S.B: Peste tot, în toată lumea și în toate țările Uniunii Europene există evaziune fiscală. Nu știu, v-am spus, trebuie să avem o…este o etapă sau sunt mai multe etape, în primul rând restructurarea instituției, accesarea unor informații din sistemele informatice integrate și regionalizarea instituției.
Rep: Domnule Blejnar, ce vă reproșați ?
S.B: A, nu știu, poate faptul că am avut de multe ori o relație destul de acidă și de dură cu presa.
Rep: Dar în relația cu clasa politică ce vă reproșați ?
S.B: Eu nu fac politică și nu am ce să îmi reproșez în legătură cu clasa politică.
Rep: Vă iubește PDL-ul ?
S.B: Nu știu, nu sunt membru al PDL.
Rep: Ați fost sprijinit de o organizație PDL.
S.B: Am fost sprijinit de către organizația PDL Arad.
Rep: Ați simțit un sprijin din partea PDL de-a lungul mandatului ?
S.B: Da, desigur, atât timp cât am fost menținut în această funcție la recomandarea PDL, este evident că a fost și un asemenea sprijin.
Rep: Sunteți de mult timp la conducerea ANAF. Ați primit oferte de a lucra din mediul privat în această perioadă ?
S.B: Da, am primit oferte din mediul privat.
Rep: Companii străine sau…?
S.B: Companii străine.
Rep: De ce v-au făcut o astfel de ofertă ?
S.B: Nu știu, probabil că au văzut în mine un om care poate să conducă și un departament dintr-o multinațională după ce conduce 20 și ceva de mii de oameni.
Rep: Pe ce post vi s-a făcut oferta ?
S.B: Nu știu, am tratat aceste oferte ca pe o glumă, ca pe o propunere glumeață la momentul respectiv. Aveam un mandat și trebuia să-l duc mai departe.
Rep: Din partea căror companii ?
S.B: A, nu intrăm acum în detalii, nu facem reclamă aici.
Rep: Când vă vedeți lucrând în mediul privat ?
S.B: Nu știu, poate că în scurt timp, poate că niciodată. Nu este o problemă pe care să mi-o pun astăzi.
