Biserica „Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina”, monument istoric din satul Rădăşeni, una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din Moldova şi chiar din ţară, construită în urmă cu patru secole, se pregăteşte pentru sărbătoarea hramului.
Sărbătoarea va începe luni, 24 noiembrie, ora 17:30, cu Slujba Privegherii (Vecernie unită cu Litia şi Utrenia). Marţi, 25 noiembrie, de la ora 7:30, se va oficia Slujba Ceasurilor, urmată de Acatistul Sfinţilor Mucenici Mercurie şi Ecaterina.
După întâmpinarea Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, programată în jurul orei 8:45, va fi săvârşită Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie arhierească. La final, se va oficia parastasul pentru ctitorii bisericii, urmat de tradiţionala agapă frăţească.
„Cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, pe data de 25 noiembrie vom serba hramul Bisericii noastre.
Conform tradiţiei de peste patru veacuri, hramul de toamnă al Bisericii «Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina» de la Rădăşeni este unul vestit şi aşa trebuie să rămână!
Hramul unei biserici este sărbătoarea întregii comunităţi, ziua întâlnirii tuturor credincioşilor la Sfânta Biserică, un moment de bucurie şi comuniune din viaţa parohiei. Să ne binecuvânteze Dumnezeu cu o sărbătoare frumoasă şi tihnită, în lumina şi ocrotirea Sfinţilor noştri dragi. Vă aşteptăm cu dragoste frăţească să participaţi la slujba de hram!”, este invitaţia adresată de părintele paroh Constantin-Georgian Rotar.
Loc de rugăciune de o frumuseţe aparte și cu sfinte odoare rare
Biserica „Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina” din Rădăşeni este una dintre puţinele biserici din ţară care îl au ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie. Lăcaşul de cult păstrează spre închinare moaştele sfântului, dăruite de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, precum şi părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, dar şi o mică părticică din Sfânta Cruce a Răstignirii Mântuitorului.
Aceste odoare sfinte conferă bisericii o valoare spirituală deosebită, făcând din ea un loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşii din întreaga zonă.
Ctitoria voievodului Ştefan Tomşa a fost ridicată între anul 1611 şi 1622, pe locul unui altar mai vechi. Construită din bârne de brad, obţinute din copacii tăiaţi chiar din acel loc, biserica are dimensiuni reduse, fără turlă, şi este acoperită cu draniţă.
Soclul este din piatră, pereţii din bârne de lemn căptuşite, iar pardoseala este din lespezi de piatră. Laturile de vest şi est se termină în formă poligonală, altarul fiind mai îngust decât restul bisericii, formând proscomidia şi diaconiconul. Pe latura de sud se află un pridvor adăugat între anii 1877 şi 1909.
Două decenii de restaurare și o nouă viață pentru biserică
După anul 1990, la Parohia „Sfântul Mercurie şi Ecaterina” a fost numit pr. Constantin Rotaru, care a avut de îndeplinit o misiune deosebit de grea: restaurarea completă a bisericii. Lucrările au durat aproape douăzeci de ani, iar resfinţirea a avut loc la 7 octombrie 2012, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Această muncă atentă de restaurare a redat monumentului strălucirea de altădată, păstrându-i autenticitatea şi frumuseţea specifică bisericilor de lemn moldoveneşti.
Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului, originar din Rădăşeni, a numit acest lăcaş „una dintre cele mai frumoase şi mai bine restaurate biserici de lemn din Moldova şi chiar din ţară”.
De-a lungul timpului, despre frumuseţea şi importanţa acestui hram au scris numeroşi scriitori români de renume, printre care Nicolae Beldiceanu, Ion Creangă, Vasile Lovinescu, Ion Dragoslav şi Mihail Sadoveanu, care au evocat în operele lor atmosfera de credinţă, tradiţie şi comuniune spirituală din Rădăşeni.
Astăzi, Biserica „Sfinţii Mucenici Mercurie şi Ecaterina” rămâne nu doar un monument istoric de mare valoare, ci şi un simbol al identităţii spirituale a comunităţii din Rădăşeni. Prin efortul preoţilor, al enoriaşilor şi al celor care o preţuiesc, lăcaşul continuă să dăinuie ca martor al credinţei, al artei şi al istoriei Moldovei.
