Biserica, școala, spitalul – instituții care se completează, nu se opun

În România sunt 16.403 biserici ortodoxe și 19.540 de școli, conform statisticilor oficiale. Aceleași date poziționează țara noastră pe locul 6 în Uniunea Europeană (UE) la numărul de spitale, fapt ce atestă că la 100.000 de locuitori avem mai multe paturi ca Franța și Marea Britanie. Aceste cifre se contrapun în mod evident acelor voci din societatea civilă care dezaprobă construirea de locașuri de cult și, mai cu seamă, contestă vehement ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, pe motivul că resursele financiare ar trebui direcționate exclusiv către construirea de școli și unități sanitare.
Potrivit unei statistici publicate de curând pe site-ul oficial al Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC), Biserica Ortodoxă Română (BOR) deține 16.403 biserici, adică 59,9% din totalul de 27.384 de locașuri de cult existente în România. Punând față în față informațiile publicate de SSC cu rezultatele ultimului recensământ (anul 2011) din țara noastră, se observă că 86,45% credincioși din totalul populației sunt de confesiune creștin-ortodoxă, ceea ce înseamnă că procentul locașurilor de cult este mai mic decât procentul adepților. Mai exact, conform evidențelor Patriarhiei Române, doar 13.511 locașuri de cult ortodoxe sunt parohiale (biserici de parohii și filii, celelalte fiind capele de cimitir, biserici și paraclise mănăstirești). Un număr semnificativ de biserici sunt capele în instituțiile de stat și în mănăstiri. În aceste condiții, o biserică revine la peste 1.200 de credincioși ortodocși. În București, raportul adepți-biserici este și mai deficitar. La o populație de 1.587.951 locuitori ortodocși cât are Capitala există 260 de biserici ortodoxe (parohiale, mănăstirești, capele), de unde rezultă că un locaș de cult deservește peste 6.000 de persoane.
În paralel, datele Ministerului Educației Naționale indică un total al unităților de învățământ preuniversitar de 19.540 (în mediul urban, 6.682; în mediul rural, 12.858), spre deosebire de 16.403 locașuri de cult ortodoxe (în mediul urban și rural).
La fel stau lucrurile și cu spitalele. Statistici oficiale ale UE și Guvernului României poziționează România pe locul 6 între țările comunitare la numărul de spitale. La 100.000 de locuitori avem mai multe paturi ca Franța și Marea Britanie. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), rezultă că statul român finanțează un pat de spital la 186 de persoane. Cu 667 de paturi/100.000 de locuitori, România este devansată cu puțin de Bulgaria (681) și de Austria, Lituania, Ungaria și Germania. Țara noastră depășește, însă, la acest capitol state mult mai puternice financiar, precum Franța (628), Marea Britanie (275), Norvegia (385), Elveția (467), la care se adaugă Spania, Grecia, Italia sau Republica Cehă.
Activitatea educațională și medicală susținută de Biserica noastră este puțin cunoscută în spațiul public. De regulă, aceasta este destinată persoanelor defavorizate social, care nu atrag atenția presei.
Date la zi arată că în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcționează 766 de instituții și servicii sociale, din care 52 de instituții medicale și farmacii, inclusiv două spitale (Providența – Iași și un altul în județul Suceava), 54 de centre educaționale, 97 de centre de zi pentru copii, 40 de grădinițe sociale și after-school.
O evidență constituțională și legală
Se impun câteva întrebări legitime: ce e de făcut cu acei credincioși creștin-ortodocși, cetățeni români, care își doresc să participe la sfintele slujbe, doar că spațiul bisericilor este neîncăpător? Câți au cunoștință de existența numeroaselor comunități de credincioși, din țară și din străinătate, care strâng ban cu ban pentru a-și construi locașuri de cult, știut fiind faptul că statul nu finanțează niciodată integral construcția unei biserici? Și până la urmă, de ce nu s-ar înălța o Catedrală Națională, care ar răspunde nevoilor spirituale ale unui număr considerabil de cetățeni?
Răsfoind istoria construirii catedralelor din întreaga lume, reiese că acestea au fost edificate cu sprijin financiar consistent din partea autorităților de stat. Un exemplu îl reprezintă amplele lucrări de consolidare a fundației Catedralei „Sagrada Familia” din Barcelona, încă nefinalizată, finanțate integral din bugetul provinciei spaniole Catalonia. Cât privește „Catedrala națională” din Washington (SUA), construită în secolul al XX-lea, autoritățile de stat o consideră un simbol național și un important reper pentru miile de turiști care o vizitează anual.
De asemenea, susținerea financiară pentru construirea unor noi locașuri de cult este prevăzută în legislația majorității statelor membre UE, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croația, Slovacia ș.a.
Este de menționat faptul că sprijinul de la bugetul de stat pentru cultele religioase din România este constituțional și legal, fiind consecința confiscării proprietăților bisericești prin legea secularizării din anul 1863 și de către regimul comunist din România după anul 1948. În România, conform Constituției și Legii Cultelor nr. 489/2006, Cultele sunt autonome față de stat și beneficiază de sprijin de la bugetul de stat pentru activitatea lor spirituală, socială, educațională și culturală în favoarea societății românești.
Ca o concluzie, premisa unei presupuse ordini a priorităților în ceea ce privește religia, educația și sănătatea se exclude, întrucât toate trei funcționează în simbioză, se completează reciproc, fiecare avându-și rolul bine definit în societate.
(Raluca Brodner, Ziarul Lumina)