Cea mai veche și originală biserică din Țara Sfântă se află în partea de răsărit a orașului Betleem, la 8 km de Ierusalim. Este basilica Nașterii Domnului sau Biserica Nativității. Complexul ce o înconjoară, acoperind aproximativ 12 000 metri pătrați, include în afară de basilica propriu-zisă, o mănăstire ortodoxă, una catolică și una armeană. Istoria ei începe în secolul al II-Iea, când Sfântul Iustin Martirul a identificat întâia oară grota ce se află sub ea drept peștera sfântă, locul nașterii lui Iisus. Prima biserică se va ridica aici destul de timpuriu, în anii 326 de către sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. În anul 531, împăratul Iustinian cel Mare o modifică dându-i forma care s-a păstrat până azi. Trecutul bisericii este foarte interesant. De exemplu, în timpul teribilei invazii a perșilor din anul 614, lăcașul a fost lăsat întact de prădători, care au fost de-a dreptul impresionați să vadă reprezentați în scena Nașterii Domnului pe magii de la răsărit îmbrăcați în haine persane. Apoi, intrarea pe ușa, foarte joasă, numită sugestiv „Ușa Umilinței”, are propriile ei legende.
– Pe jos în unele zone ale pardoselii, mai pot fi văzute chiar părți din vechile mozaicuri bizantine originale
O tradiție spune că a fost făcută așa, în mod ironic, de către musulmani, în timpul dominației lor pentru a le aminti creștinilor că ei sunt acolo doar oaspeți, și că trebuie să se încline în fața adevăraților stăpâni. O altă părere e că înălțimea ușii a fost fixată așa de către creștinii înșiși, pentru a împiedica pe necredincioși să intre înăuntru călare sau pentru o mai bună apărare în cazul unui atac al musulmanilor. Naosul basilicii este împărțit în cinci nave longitudinale separate de patru rânduri de coloane, în stil corintic, câte 11 în fiecare rând. Pe ele sunt pictați apostolii Domnului, cu numele scrise în latină și greacă. Pe jos în unele zone ale pardoselii, mai pot fi văzute chiar părți din vechile mozaicuri bizantine originale, ce au fost scoase la iveala de săpăturile arheologice.
– Biserica Nativității – „un loc de refugiu pentru oricine”
Lăcașul are trei altare: unul central și două mai mici aflate în absidele laterale. Din aceste abside se coboară în Peștera Nașterii Domnului, propriu-zis o mică grotă naturală, situată chiar sub altarul central. În partea de răsărit a ei, localizat printr-o stea de argint fixată în marmură, se află locul unde a fost ieslea. Privirea spre ea este atrasă de o inscripție în latină: „Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus est” (Aici a născut Fecioara Maria pe Iisus Hristos). Cincisprezece candele ard permanent in jurul ei. La fel ca biserica Sfântului Mormânt, și aici, părți din bazilica Nativității se află sub controlul diferitelor confesiuni creștine. Peștera Nașterii Domnului se află sub jurisdicția ortodocșilor. Într-un interviu recent, actualul patriarh latin de Răsărit, Michel Sabbah, descria biserica Nativității drept „un loc de refugiu pentru oricine”. El adaugă că se referă atât la israelieni cât și la palestinieni, sub a căror autoritate se află Betleemul începând din decembrie 1995. Și într-adevăr, cuvintele sale sunt cele mai potrivite pentru a descrie intimitatea și caracterul unic al acestui lăcaș binecuvântat, locul sfânt de refugiu în care Fecioara Maria a născut pe Domnul nostru Iisus Hristos.






