Un fenomen aparent inexplicabil face ca, la doar o aruncătură de băț de zidurile Mănăstirii Dragomirna, pe o porțiune de câțiva zeci de metri, pământul să nu dea roade, indiferent de ce culturi sunt puse acolo. Anul acesta, în lanul de grâu de lângă mănăstire pot fi observate linii drepte sau curbate, care, puse cap la cap, formează conturul unei biserici. Nici gând ca liniile respective să fie trasate de cineva, care a culcat la pământ grâul, pentru că de aproape se vede că acolo, pe conturul respectiv, grâul a crescut greu, pipernicit, e cenușiu și anemic, ca și cum nu ar avea de unde trage seva necesară.
Fenomenul ciudat care face ca pământul să nu fie roditor pe anumite porțiuni capătă o posibilă explicație din momentul în care terenul din laterala mănăstirii este văzut de sus, de pe ziduri sau chiar din cel mai înalt turn al mănăstirii.
“Ați venit să vedeți biserica din grâu? ” întreabă unul dintre muncitorii care trudesc pe ziduri la acoperirea cu tablă de cupru.
Deși sunt din alt județ, au auzit și ei povești despre pământul care nu rodește și despre biserica care așteaptă în pământ, să fie descoperită.
Posibila descoperire arheologică, a unei biserici străvechi, mai vechi poate chiar decât cea dintre zidurile mănăstirii, care a fost întemeiată în 1602, a fost semnalată deja Muzeului Bucovinei.
Arheologul Florin Hău, unul dintre experții suceveni din domeniu, a spus că știe de posibila descoperire a unei biserici străvechi în lanul de grâu al mănăstirii, dar a precizat că încă nu a ajuns acolo, fiind prins cu alte lucrări importante.
De altfel, săpăturile pe terenul mănăstirii Dragomirna vor mai fi amânate o perioadă, până la recoltarea grâului, aceasta fiind una din cerințele celor care administrează Mănăstirea Dragomirna.
Șansele ca săpăturile să se finalizeze cu descoperirea unei biserici mai vechi chiar decât biserica schitului Dragomirna sunt destul de mari, cu atât mai mult cu cât chiar și reprezentanții Bisericii spun că există indicii că în acea zonă viața monahală este cu mult mai veche decât momentul în care, în anul 1602, Chir Anastasie Crimcovici, fost episcop de Rădăuți, Pan Lupu Stroici, mare logofăt și fratele său Pan Simion, mare vistier, au ridicat din temelie acest mic lăcaș. Acest lucru este menționat și pe site-ul mănăstirii Dragomirna, www.dragomirna.ro
Fotografiatul interzis, dar în același timp permis tuturor
Cu toate că descoperirea unei biserici străvechi la Dragomirna poate aduce un plus de faimă acestui uimitor complex de artă medievală, atrăgând un număr mai mare de turiști și chiar fonduri pentru reparații și amenajări, conducerea mănăstirii s-a arătat ostilă oricărei încercări de a afla mai multe despre conturul misterios din lanul de grâu.
De aceea nici pozele realizate nu sunt cele mai elocvente, pentru că măicuțele ne-au interzis să fotografiem pe teritoriul mănăstirii, deși este un drept acordat tuturor celor care vizitează mănăstirea. Sub pretextul că mănăstirea și împrejurimile ei pot fi fotografiate doar cu acordul ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, lucru absurd, care ar însemna că zilnic la biroul său ar fi coadă numai pentru aprobări de poze, maica stareță și măicuțele care o însoțeau s-au arătat ofensate de faptul că lanul de grâu a fost fotografiat fără acordul lor și al ÎPS Pimen, și au refuzat să dea detalii sau să permită accesul la turnul clopotniță, de unde conturul a ceea ce poate fi o biserică străveche s-ar fi văzut mult mai bine.
Cu toate acestea, dacă săpăturile arheologilor vor confirma ceea ce doar se bănuiește, faima Mănăstirii Dragomirna ar putea spori nu doar în țară, ci și peste hotare.
