Biserica, factorul esențial care ține neamul unit

Dintotdeauna Biserica a reprezentat pentru poporul nostru factorul esențial care a ținut laolaltă neamul, indiferent de cauzele care i-au zădărnicit în timp unitatea istorică. În Transilvania mai ales, Ortodoxia era percepută ca fundament spiritual național și liant religios cu frații din Moldova și Țara Românească. Marile mișcări sociale de aici au avut la origini uneori nu numai cauze sociale și naționale, ci și fundamente profund religioase. În opinia unor cercetători, de pildă, Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan de la 1784 s-a manifestat și ca o veritabilă „resurecție a Ortodoxiei” în Ardeal.
O lungă perioadă de timp, din motive ideologice și nu numai, analiza marii Răscoale de la 1784 a ignorat cauzele de ordin religios, izvoarele bisericești referitoare la eveniment fiind considerate, cum spune cercetătorul Ionuț Țene, într-un articol publicat în 2015 pe site-ul „www.napocanews.ro”, „vetuste și în disonanță cu ideile Occidentului”. În opinia sa, răscoala „nu poate fi înțeleasă fără mișcările populare de reînviere a dreptei credințe în Ardeal, din anii 1740-1766”, unde românii, în majoritatea lor, refuzaseră subordonarea Bisericii strămoșești față de Roma. Această „unire” religioasă nu a atins în profunzime credința maselor de români din Transilvania.
În arhiva celebrului cotidian londonez „The Times”, un articol din 31 ianuarie 1785, relata „la cald” despre răscoala lui Horea, cu vădită simpatie față de români, că „acești oameni sunt valahi (Wallachians), coborâtori la origine din coloniștii romani care au fost așezați în Dacia. Cei mai mulți țin de Biserica grecească (ortodoxă)… Deposedați și oprimați de sălbaticii lor stăpâni, ei erau obligați să își pună până și soțiile la munca câmpului, să cultive pământul, ca să poată fi capabili să satisfacă birurile absurde puse de stăpânii lor…”
Cotidianul recunoștea, așadar, o realitate istorică și religioasă existentă în Ardeal, precum și faptul că românii ortodocși erau persecutați.
Nu este de mirare, prin urmare, că unirea religioasă forțată cu Roma, de la 1700, a generat o rezistență, uneori martirică, din partea românilor ortodocși din această parte de țară. Prin acțiunile Sfinților Sofronie, Visarion și Oprea, la 1750/1760, s-a declanșat în fapt renașterea ortodoxă în Ardeal. Astfel, din această perspectivă.
(Ziarul Lumina)