Credincioșii ortodocși din parohia Cuvioasa Paraschiva, satul Pleșești, comuna Vulturești, protopopiatul Fălticeni, se pregătesc pentru marea sărbătoare a resfințirii bisericii care va avea loc vineri, 26 octombrie 2012. Sfântul locaș împlinește în acest an o sută de ani de la târnosire, mai exact, pe data de 14 octombrie 1912 a fost sfințită această biserică.
Istoria satului Pleșești este una bogată, având în vedere că acesta datează de peste șase secole, mai exact, în anul 1402 a fost închinat ca moșie mănăstirii Bistrița, din județul Neamț. Este o zonă deosebit de frumoasă, prin varietatea reliefului, dar și prin livezile cu pomi fructiferi existente.
În ceea ce privește viața bisericii din satul acesta, este de remarcat că sfântul locaș s-a construit într-un timp record, având în vedere dimensiunile și vremurile în care s-a zidit. Mai exact, lucrările au început în anul 1907 și s-au finalizat în 1910. Apoi, până în anul 1912, s-a împodobit biserica cu cele necesare și s-a sfințit. Înaintea acestei biserici a existat o biserică mică din lemn, care data din anul 1774, cu hramul Buna Vestire. Aceasta din urmă, după sfințirea celei noi, a fost cerută de Mitropolie, de către mai mulți credincioși care se stabiliseră în satul Bursuc, de lângă Pașcani. Din păcate, nu se mai păstrează acolo nimic, fiind distrusă în vremea regimului comunist. În curtea bisericii actuale, la Pleșești, mai exact în partea de miazăzi, se află ca mărturie Sf. Masă a bisericii vechi, fiind împodobită frumos, așa cum se cuvine.
„Slavă Bunului Dumnezeu pentru toate!”
Acestea sunt cuvintele cele mai potrivite pentru a exprima bucuria momentului resfințirii bisericii din satul Pleșești.
Din încredințarea Înalt Preasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, am primit Harul Preoției, fiindu-mi încredințată spre păstorire această parohie, închinată Sfintei Cuvioase Maici Paraschiva. Din momentul instalării, fapt petrecut pe 1 iulie 2010, am început a cerceta istoricul satului și al bisericii, având ca izvoare arhiva bisericii, mărturiile unor credincioși mai în vârstă, dar mai ales ale părintelui duhovnic Petru Irimescu, fiu al satului. Primind binecuvântare, întărire și mult sprijin, atât spiritual, cât și material, pe 1 septembrie 2010 am început lucrările de renovare a întregului complex bisericesc.
Astfel, la sfântul locaș s-a montat centrală termică, geamuri termopan, instalație electrică nouă, s-a schimbat dușumeaua, turnându-se șapă. În Sfântul Altar s-a pus parchet și s-a recondiționat Sfânta Masă. Întreaga biserică s-a împodobit cu patru policandre noi, patru iconostase și mobilier nou în Sfântul Altar. Întreaga pictură a fost supusă unui amplu proces de recondiționare, impus de starea deplorabilă în care se afla. La exterior s-a refăcut toată fațada, inclusiv acoperișul și temelia. În jurul bisericii s-a săpat șanț pentru captarea apei și s-au turnat alei.
La casa de prăznuire s-a refăcut fațada, inclusiv acoperișul, iar în prelungirea ei s-a construit o magazie.
Sfânta Masă a bisericii vechi, cu hramul „Buna Vestire”, construită în anul 1774, și care a fost mutată în satul Bursuc de lângă Pașcani, a fost recondiționată, acoperită și împodobită cu o cruce din piatră. Pe această cruce s-a atașat o placă din marmură, cu numele tuturor preoților slujitori mutați la cele veșnice și care au slujit Altarului bisericii satului nostru.
În curtea bisericii, au fost ridicate o fântână și un lumânărar, ambele prin contribuția majoră a unui alt fiu al satului, pe nume Gicu Jora.
Casa parohială a fost renovată în întregime, atât în interior, cât și la exterior, fiind împodobită de jur împrejur cu un cerdac specific caselor țărănești. În jurul casei, s-a făcut un gard din lemn, pe temelie de piatră, de aproximativ 250 metri.
Rugăciunile înaintașilor
Sfântul locaș a fost împodobit cu noi obiecte necesare săvârșirii cultului, și anume: Sfântă Evanghelie, candele pentru Sfânta Masă, candele pentru icoana Maicii Domnului, veșminte, cădelniță, sfinte vase, acoperăminte pentru Sfânta Masă, dveră, mochetă și multe altele. Toate acestea din dragostea unor credincioși atât din sat, cât și din afara acestuia, care se numără în rândul ctitorilor.
Dacă acum o sută de ani, acest sfânt locaș a fost ridicat în trei ani, mai exact 1907-1910, iar până în anul 1912, a fost pregătit pentru marea sărbătoare a sfințirii, iată că istoria se repetă și, în doar doi ani, au putut fi realizate toate cele menționate mai sus. Acestea erau necesare și cred că rugăciunile înaintașilor, în special ale părintelui Vasile Pleșoianu și ale soției sale, Aneta, ctitori ai sfântului locaș, au făcut ca aici, la Pleșești, flacăra credinței și a dragostei de cele sfinte să ardă din nou prin lucrările realizate.
Mulțumim Înalt Preasfințitului Pimen pentru toată dragostea arătată și povețele date, atât prin cuvânt, cât și prin pilda vieții, părintelui duhovnic Petru Irimescu, pentru tot sprijinul material, dar mai ales moral, acordat tuturor făcătorilor de bine, ostenitorilor și, nu în ultimul rând, enoriașilor parohiei, care au sprijinit lucrările după puterea lor. De asemenea, mulțumim domnilor profesori Mihai Nechita și Mihai Ungurean, care și-au dorit foarte mult să scoată la lumină două cărți legate de istoricul satului și de istoria bisericii și ca aceste pagini să fie rescrise și aduse la lumină, tocmai pentru a trezi prin ele dragostea de credința ortodoxă și de neamul românesc tuturor celor care le vor lectura.
Pr. paroh Constantin Daniel LOLUȚĂ
