Fiecare sat românesc are la dispoziție, la câțiva kilometri distanță, o resursă energetică regenerabilă, curată și locală: biomasa forestieră. Totuși, milioane de români continuă să ardă lemn brut în sobe depășite, intoxicând aerul și irosind o resursă prețioasă. E timpul să schimbăm această realitate — și ASFOR o face la Green Energy Expo — Romenvirotec 2026. Află de ce România are nevoie urgentă de programul „1 MW la sat”, de „Rabla pentru sobe” și de o industrie națională a peleților și brichetelor!
- Biomasa forestieră — o soluție care există deja
România are una dintre cele mai bogate resurse forestiere din Europa Centrală și de Est, cu peste 6,9 milioane de hectare de pădure. Volumul anual de biomasă forestieră — ramuri, coajă, vârfuri, cioate, resturi din exploatare și prelucrare — depășește cu mult ceea ce valorificăm astăzi. O parte semnificativă a acestei biomase putrezește neutilizată în păduri, fără niciun beneficiu economic sau ecologic, în timp ce comunitățile rurale se zbat să achite facturile la gaze sau păcură.
Biomasa forestieră — sub formă de peleți, brichete sau tocat (chips) — reprezintă un combustibil carbon-neutru, recunoscut de Uniunea Europeană ca sursă de energie regenerabilă în Directiva RED III.
Spre deosebire de gazele naturale sau de păcură, CO₂-ul eliberat prin arderea biomasei a fost absorbit anterior de arbori prin fotosinteză, completând un ciclu natural al carbonului. Un argument puternic pentru valorificarea deșeurilor lignocelulozice care nu mai au utilizări silvice sau industriale superioare.
- Arderea lemnului brut — o problemă de sănătate publică și o risipă de resursă
În mediul rural românesc, modelul dominant de încălzire este soba tradițională alimentată cu lemn brut, adesea insuficient uscat. Eficiența termică a unei sobe simple cu lemn brut este cuprinsă între 30–50%, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din energia conținută în lemn este risipită pe coș. O instalație modernă pe peleți sau un cazan cu gazeificare ating eficiențe de 85–95% — de două până la trei ori mai mult.
Arderea lemnului brut în condiții de temperatură scăzută generează cantități masive de particule fine (PM2.5), hidrocarburi policiclice aromatice (PAH), monoxid de carbon și benzo(a)piren — substanțe cancerigene confirmate. România înregistrează sistematic depășiri ale normelor europene de calitate a aerului în sezonul rece tocmai din această cauză. Conform datelor Agenției Europene de Mediu, arderea rezidențială a biomasei contribuie cu peste 50% din emisiile totale de PM2.5 în România — o realitate dramatică față de care nu ne mai putem permite indiferență.
Soluția nu este să interzicem focul cu lemne — ar fi o abordare lipsită de realism social și economic. Soluția este să modernizăm instalațiile de ardere și să promovăm combustibilii solizi standardizați — peleții și brichetele — care ard complet, eficient și cu emisii minime.
- Peleții și brichetele: industria care poate transforma România rurală
România are deja o industrie emergentă de producere a peleților și brichetelor, bazată pe deșeurile din industria de prelucrare a lemnului. Potențialul real este însă mult mai mare. Dacă am integra sistematic biomasa forestieră reziduală din exploatările silvice în lanțuri scurte de aprovizionare locale — cu instalații de uscare, peletizare și depozitare la nivel de ocol sau comună — am putea crea mii de locuri de muncă în mediul rural și am reduce dramatic dependența de importuri energetice și de combustibili fosili tot mai scumpi.
Peleții din lemn cu umiditate sub 10% și putere calorică de 4,5–5 kWh/kg reprezintă un combustibil standardizat (EN ISO 17225-2), măsurabil, certificabil și ușor de transportat. Brichetele, cu densitate mai mare și posibilitate de utilizare în sobe convenționale adaptate, pot constitui o punte de tranziție pentru gospodăriile care nu pot suporta imediat costul instalațiilor pe peleți. Ambele produse pot fi produse local, distribuite local și consumate local — un model autentic de bioeconomie circulară la nivel de comunitate rurală.
- Programul „1 MW la sat” — viziunea ASFOR pentru energia rurală
ASFOR a propus și susține cu fermitate programul „1 MW la sat” — un program național de dotare a comunelor și satelor cu microcentrale de cogenerare pe biomasă forestieră locală, cu o putere instalată de cel puțin 1 MW termic per unitate administrativ-teritorială. Conceptul este simplu și replicabil: fiecare comună primară ar urma să beneficieze de o instalație de producere combinată a energiei electrice și termice (cogenerare), alimentată exclusiv cu biomasă din resursele silvice ale zonei.
Beneficiile unui astfel de program sunt multiple și cuantificabile. Comunitățile rurale obțin acces la energie termică și electrică ieftină, locală și independentă de rețele de gaz. Sectorul silvic local capătă o utilizare eficientă pentru biomasa reziduală. Primăriile pot deveni producători de energie, nu simpli consumatori. Școlile și căminele culturale ar fi primele care s-ar conecta la astfel de sisteme de termoficare locală.
- „Rabla pentru sobe” — modernizarea instalațiilor de încălzire din mediul rural
Alături de programul „1 MW la sat”, ASFOR susține implementarea unui program de tipul „Rabla pentru sobe” — un mecanism de stimulare financiară prin care gospodăriile din mediul rural să poată înlocui sobele și cazanele vechi, ineficiente și poluante cu instalații moderne pe peleți, brichete sau pe biomasă locală cu ardere controlată.
Modelul este deja testat cu succes în alte state europene. România are toate premisele să reușească același lucru, cu avantajul suplimentar că combustibilul de substituiție există deja în pădurile noastre.
Un astfel de program poate fi structurat pe trei paliere: un voucher de înlocuire pentru gospodăriile cu venituri mici, un credit fiscal pentru gospodăriile cu venituri medii și un mecanism de leasing verde pentru comunitățile rurale.
- ASFOR la Green Energy Expo — Romenvirotec 2026
ASFOR participă la Green Energy Expo — Romenvirotec 2026, cel mai important eveniment dedicat energiei verzi și mediului din România.
”Pădurile românești nu sunt doar patrimoniul nostru natural — ele sunt și soluția noastră energetică. Avem resursele, avem cunoștințele și avem obligația morală față de comunitățile rurale să transformăm biomasa forestieră dintr-o resursă neglijată într-un motor al tranziției energetice locale. ASFOR este pregătit să fie partenerul acestei schimbări”, a transmis Ciprian Dumitru Muscă, președintele forestierilor din România, care îi invită pe toți cei interesați să viziteze standul, în perioada 3-5 martie, pentru a discuta despre soluțiile concrete de valorificare a biomasei forestiere, producția de peleți și brichete și programele naționale de modernizare a încălzirii rurale.
