Biocarburanții, percepuți în trecut ca o posibilă soluție împotriva încălzirii globale, riscă de fapt să agraveze acest fenomen, deoarece încurajează defrișările, iar impactul asupra mediului nu a fost luat în calcul de nici una dintre principalele acorduri internaționale privind mediul înconjurător.
Potrivit AFP, nici o țară dezvoltată nu a contabilizat emisiile de dioxid de carbon (CO2) provenind din modificarea felului de utilizare a terenurilor pentru producerea biocarburanților, potrivit unui studiu publicat în revista Science.
Protocolul de la Kyoto, sistemul pieței drepturilor la emisiile carbonice lansat de Uniunea Europeană, precum și proiectul de lege asupra climei, adoptat în această vară de Camera reprezentanților din Statele Unite, au neglijat complet emisiile de CO2 provenind din producția de biocarburanți, indiferent de originea biomasei.
Această omisiune legislativă permite producerea de biocarburanți, chiar după o defrișare pentru a planta soia, trestie de zahăr sau palmieri.
Companiile petroliere și alte industrii mari generatoare de CO2 ar putea să se orienteze mai mult către sectorul biocarburanților și să exploateze această scăpare legislativă, pentru a-și reduce emisiile de CO2, au prevenit experții.
Un model informatic pus la punct de ei a relevat faptul că „diversele moduri de utilizare a terenurilor în cadrul programelor intensive pentru producerea biocarburanților pot să conducă la emisii importante de CO2”, a explicat principalul autor al studiului, Jerry Melillo, cercetător la Marine Biological Laboratory, un reputat organism de cercetări științifice din sectorul privat.
Pentru acest model, două ipoteze au fost reținute. Prima constă în convertirea zonelor naturale, inclusiv a pădurilor, pentru a răspunde cererii crescânde de biocarburanți, iar cea de-a doua implică o utilizare mai intensivă a terenurilor deja cultivate.
Aceste scenarii se înscriu în cadrul unei politici globale ce vizează limitarea concentrației de CO2 în atmosferă.
Potrivit acestei abordări, folosirea carburanților fosili va deveni tot mai costisitoare, iar recurgerea la biocarburanți se va accelera.
Modelul prezice, în ambele variante de scenarii, că suprafețele consacrate producerii de biocarburanți vor deveni tot mai mari și vor depăși terenurile de cultură până la finele secolului al XXI-lea, generând importante emisii de CO2, în funcție de biomasa folosită.
Tăierea copacilor pentru a face loc culturilor destinate producerii de biocarburanți generează importante emisii de gaze carbonice, spre deosebire de păduri, care capturează cantități vaste de CO2. În schimb, conversia terenurilor necultivate pentru producerea de biocarburanți ar putea să contribuie la o reducere netă a emisiilor de CO2.
