După patru ani de legislatură, bilanțul activității Senatului României se poate caracteriza prin lipsa de cvorum frecventă la ședințele de plen și „fentarea” sistemului de vot electronic, astfel ca, prin ridicarea mâinii, să se poată vota legile organice. Dacă în primii trei ani din legislatură senatorii au avut, în medie, 100 de ședințe în plen, în ultimul an numărul acestora s-a rărit substanțial, ajungând la 59.
În primii ani, în fiecare săptămână, senatorii se întruneau în plen pentru a dezbate proiectele de lege pe parcursul a trei zile, însă, ulterior, numărul acestora a fost redus la două, în restul timpului senatorii având în program activitate în comisiile parlamentare sau în circumscripții.
Profitând de un program mai mult decât relaxat, senatorii au beneficiat, în cei patru ani de mandat, de două vacanțe de circa o lună, iarna și vara, o vacanță mai mică de Paște și de zile libere de Ziua Națională și cu ocazia deschiderii anului școlar.
Nici la ședințele în plen, senatorii nu au reușit, întotdeauna, să se strângă în număr suficient de mare pentru adoptarea legilor, votul electronic indicând, de multe ori, un număr de voturi mult prea mic pentru adoptarea legilor.
Pentru ca procesul legislativ să nu fie blocat de lipsa din sala de plen a unor parlamentari, președinții de ședință au recurs la un artificiu, calcularea voturilor „pentru” prin deducere din numărul de parlamentari care își anunțau prezența la începutul ședinței. Astfel, după ce președintele de ședință anunța „defectarea” sistemului electronic de vot, senatorii continuau să voteze cu mâna ridicată, iar președintele de ședință scădea numărul de voturi „împotrivă” din numărul de parlamentari care figurau că ar participa la ședință, potrivit listelor de prezență.
Stratagema, folosită de președintele Nicolae Văcăroiu, de vicepreședinții Norica Nicolai și Doru Ioan Tărăcilă, a făcut ca multe dintre legile adoptate în Senat să fie votate, în realitate, de un număr insuficient de senatori.
Lipsa de apetență pentru activitatea legislativă s-a manifestat, în cazul multor senatori, și în cadrul comisiilor de specialitate, unde ședințele se țineau de multe ori fără să fie întrunit cvorumul de ședință necesar.
Chiar și la Comisia juridică, cea mai activă dintre comisiile Senatului, care este alcătuită din 11 membri, proiectele erau dezbătute doar de câțiva senatori, cel mai adesea aceiași – Norica Nicolai, Doru Ioan Tărăcilă, Peter Eckstein Kovacs, Șerban Nicolae și Gavrilă Vasilescu.
La celelalte comisii, senatorii au preferat în multe cazuri să facă, așa cum anunțau consilierii, „studiu individual”.
În timpul legislaturii 2004-2008, unul din trei senatori care au primit un mandate în decembrie 2004 pe listele unui partid au părăsit formațiunea politică care i-a trimis în Parlament sau au renunțat înainte de sfârșitul legislaturii la mandatul încredințat de alegători.
Astfel, aproape două treimi (62,7 la sută) dintre senatorii care au primit mandate în decembrie 2004 pe listele unui partid și-au păstrat fotoliile alături de colegii lor până la sfârșitul mandatului. În urma alegerilor parlamentare din 2004, au fost repartizate un număr de 137 de mandate de senator – 66 la nivel de circumscripție electorală, restul fiind atribuite, prin redistribuire, la nivel de țară.
Dintre aceștia, doar 86 de senatori termină actuala legislatură în fotoliile ocupate în urmă cu patru ani. Mulți dintre parlamentari au renunțat la mandatul încredințat de cetățenii care i-au votat la alegerile parlamentare fie pentru un mandat în administrația locală, ca primar, președinte sau vicepreședinte de consiliu județean, pentru un fotoliul, mai confortabil în Guvern, la Curtea Constituțională sau Curtea de Conturi.
Potrivit voturilor primite de la alegători, Uniunea Națională PSD+PUR a primit 57 de mandate, dintre care 47 au revenit candidaților social-democrați, restul de zece mandate fiind alocate umaniștilor.
La sfârșitul legislaturii, grupul parlamentar al PSD era alcătuit, din 44 de membri, dintre care doar 32 au fost în Senat de la începutul legislaturii 2004-2008, social-democrații pierzând, pe parcurs, circa o treime dintre senatorii aleși pe listele partidului.
Grupul PC, condus de senatorul Sabin Cutaș, are, la sfârșit de legislatură, în componență 10 membri, dintre care trei proveniți de la alte partide, restul senatorilor conservatori intrând în Parlament la începutul actualei legislaturi.
Al doilea grup ca mărime din Senat, cel al PD-L, avea, la începutul lunii decembrie 2008, 28 de membri. Dintre aceștia, doar 15 sunt senatori democrat-liberali care au primit mandat în 2004, în urma alegerilor parlamentare.
Astfel, circa o treime dintre parlamentarii PD-L și-au părăsit, în actuala legislatură, grupul și partidul sau au demisionat din legislativ pentru alte funcții. În urma alegerilor parlamentare din anul 2004, Alianța Dreptate și Adevăr PNL-PD a primit un număr de 49 de mandate de senator – 28 de mandate pentru liberali, restul de 21 de mandate pentru democrați.
Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, care avea inițial 49 de membri, și-a încetat activitatea în aprilie 2007. De asemenea, zece dintre membrii grupului PDL au fost senatori care au părăsit partidele pe listele cărora au intrat în Parlament, inclusiv liderul de grup Constantin Gheorghe, fost membru PC, și viceliderul Viorel Arion, fost liberal.
Grupul parlamentar al PNL avea, potrivit repartizării mandatelor imediat după scrutinul din 2004, un număr de 28 de fotolii de senator. Dintre acestea, un număr de 20 erau ocupate, la sfârșit de legislatură, de cei care au câștigat mandate la scrutinul din anul 2004 pentru alegerea membrilor Parlamentului, ceea ce reprezintă 80 la sută din membrii grupului.
Pe de altă parte, gruparea senatorilor PRM mai avea, la încheierea legislaturii de patru ani, doar 13 membri, dintre care unul este supleant – Ioan Nașleu, intrat în Parlament în februarie 2008. Această formațiune politică a câștigat, la alegerile din 2004, 21 de mandate, dar, în timpul legislaturii 2004-2008, a pierdut mai mult de o treime din locurile obținute în Senat. Grupul inițial numeros al partidului condus de Corneliu Vadim Tudor s-a împuținat prin decesul a doi dintre parlamentari – Liviu Doru Bindea (Maramureș) și Valentin Dinescu (Timiș) – înlocuiți de supleanții Ioan Corodan și Ioan Nașleu.
Grupul UDMR care a numărat nouă senatori, a prezentat cea mai mare stabilitate dintre grupurile parlamentare de la Senat, cu doar trei senatori plecați din grup, prin demisie din Parlament – Valentin Zoltan Puskas (Covasna), Sogor Csaba și Pete Ștefan (Bihor), numit membru al Curții de Conturi.
Dintre actualii parlamentari, circa jumătate au câștigat un nou mandat, restul fiind noi în această funcție.
O serie de senatori cunoscuți pentru activitatea lor în Parlament nu au reușit să-și reînnoiască mandatul, printre aceștia numărându-se vicepreședinții Senatului Norica Nicolai (PNL) și Doru Ioan Tărăcilă (PSD), senatorul Șerban Nicolae (PSD) și senatorul Peter Eckstein Covacs (UDMR).
Din viitorul Senat nu va mai face parte nici liderul senatorilor PSD, Ion Iliescu, care a optat să nu candideze odată cu introducerea votului uninominal. Mandatul senatorilor aleși în decembrie 2004 se încheie în data de 13 decembrie, senatorii aleși în urma scrutinului din 30 noiembrie 2008 urmând să se întrunească în plen, pentru prima dată, luni, 15 decembrie.
Senatul a adoptat, în legislatura 2004-2008, un număr de 1887 de proiecte de lege și inițiative legislative, reprezentând jumătate din numărul proiectelor de lege și inițiativelor legislative înregstrate la această Cameră a Parlamentului.
Această Cameră a Parlamentului a adoptat 538 proiecte de lege inițiate de Guvern, 448 propuneri legislative, 699 ordonanțe de urgență și 202 ordonanțe emise în baza legilor de abilitare.
Dintre acestea, 1549 au fost promulgate, 9 se află la promulgare, opt sunt în faza de reexaminare, iar 214 au fost trimise Camerei Deputaților pentru dezbatere.
În cei patru ani de legislatură, au fost nouă sesiuni ordinare și șase sesiuni extraordinare. Senatul a respins 152 de proiecte de lege, dintre care 85 de proiecte de lege de aprobare a ordonanțelor, 8 ordonanțe emise în baza legii de abilitare, 77 ordonanțe de urgență și 1412 propuneri legislative și 32 proiecte de lege. În legislatura care s-a încheiat la 13 decembrie, la Senat au fost înregistrate un număr de 3688 proiecte de lege și propuneri legislative. Dintre acestea, 1475 au fost inițiate de Guvern.
Astfel, Executivul a transmis Senatului, spre aprobare, un număr de 599 proiecte de lege, 195 ordonanțe și 681 ordonanțe de urgență. La Senat a fost înregistrate, în legislatura care tocmai se încheie, 2212 propuneri legislative, dintre care 446 inițiate de senatori, 1127 elaborate de deputați, precum și un număr de 639 propuneri legislative comune. La final de legislatură, pe agenda de lucru a comisiilor de specialitate ale Senatului se mai aflau 157 de proiecte de lege și propuneri legislative, dintre care 38 primite de la Guvern, 62 primite de la Camera Deputaților și un număr de 38 de propuneri legislative.
Legislatura 2004-2008 se încheie fără a fi luate în discuție de plenul Senatului un număr de 56 de rapoarte întocmite de comisiile de specialitate, acestea fiind înscrise pe ordinea de zi.
Senatorii au dezbătut, în legislatura care se încheie, 13 moțiuni simple, dintre care a adoptat 10 și a respins trei moțiuni. Cele trei moțiuni adoptate au fost intitulate „Promisiuni și minciuni egal sprijinul acordat agricultorilor de Guvernul Tăriceanu”, „Stop degradării nivelului de trai! Stop iresponsabilității din sectorul energetic!” și „Minciuna – adevărul justiției Macovei”.
Moțiunile simple respinse de această Cameră sunt: „Sănătatea publică este grav bolnavă. Ministrul Sănătății dăunează grav sănătății.”, „Falimentul învățământului și cercetării românești”, „Opriți privatizarea C.E.C.-ul”, „Sistemul sanitar în viziunea Guvernului de dreapta – reforma sanitară, marea păcăleală!”, „Gripa lui Flutur”, „La ieșirea din iarnă, facturile și prețurile i-au ruinat pe români”, „Guvernul face un cadou de sărbătorile de iarnă: containere și corturi în locul caselor pentru sinistrați”, „Explozia prețurilor a devenit insuportabilă pentru populație” și „Alianța D.A. – Dezastrul agriculturii”, „Agricultura – în pragul demarării declinului”.
Împreună cu Camera Deputaților, Senatul a discutat șase moțiuni de cenzură, pe cinci dintre acestea le-a respins, una neputând fi discutată din cauza lipsei de cvorum. Moțiunile de cenzură respinse de Camerele reunite al Parlamentului sunt: „1000 de zile de haos.Sfârșitul guvernării de dreapta”, „Guvernul Tăriceanu trebuie să plece”, „Anti-reforma sănătății” și „Dictatura și incompetența Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României”, moțiunea care nu a putut fi discutată fiind „Educația rămâne, Guvernul pleacă”.
În acestă legislatură, senatorii au adoptat, după câteva săptămâni de dezbateri, un nou regulament, democrații și liberalii încercând, astfel, să îl înlocuiască la conducerea acestei Camere pe social-democratul Nicolae Văcăroiu, cu senatorul democrat Radu Berceanu.
Tentativa de a-l schimba pe Văcăroiu a eșuat, în cele din urmă, acesta rămânând la conducerea Senatului până în ultimele luni ale legislaturii, când a renunțat la mandatul de senator pentru funcția de președinte al Curții de Conturi.
