Pentru că așa este cinstit, voi confrunta cu realitatea previziunile făcute aici, cu mai mult sau mai puțin timp în urmă. După cum veți vedea, motive de mândrie nu prea sunt… Voi începe cu echipa campioană la intern, Unirea Urziceni, în care n-am crezut mult timp (dar aici am companie numeroasă, aproape de unanimitate). Constatam în pauza de iarnă că echipa lui Dan Petrescu a renunțat la Mara, vedeta echipei, fără nici un sens peiorativ, concluzionând că în retur Unirea va fi luată în serios și își va pierde suflul pe parcurs. Greșit! Nimeni nu a luat ciulinii în serios, în afară de ei înșiși. În plus, cu doar câteva zile înainte de începerea sezonului, s-a compensat cu vârf și îndesat cedarea lui Mara printr-o mișcare aproape neobservată la vremea sa, dar care s-a dovedit nemaipomenită: obținerea împrumutului lui Varga și Tibi Bălan de la Sportul Studențesc. Cred că Meme Stoica e absolvit de vreun merit consistent la această tranzacție, cei doi fiind elevii lui Dan Petrescu în Regie, deci nu s-a mers „la ghici”. Ba chiar Varga fusese promovat la prima echipă a Sportului în mandatul Bursucului.
Mai scriam în iarnă că la titlu se vor bate Dinamo și CFR Cluj. Până la urmă s-a bătut doar Dinamo și pot spune, autoironic, că am avut dreptate. La titlu, Dinamo s-a bătut. Singură! Stupiditatea jucătorilor dinamoviști care se afișau prin cârciumi, la ore mici, inclusiv după înfrângeri rușinoase, le taie orice tentativă de justificare. Se poate spune, fără teama de a greși, că pentru toți cei de acolo, jucători-antrenori-oficiali, este eșecul carierei… Cât despre clujeni, aceștia și-au dat singuri cu stângul în dreptul când l-au demis pe Uhrin după câteva etape, din motive puerile. Sezonul s-a salvat prin câștigarea Cupei, dar consolarea este una palidă, mult sub pretențiile inițiale. Îndreptățite, având în vedere lotul de jucători.
