Procurorul șef al DIICOT, Alina Bica, a declarat luni că Direcția înțelege instrumentul oferit de legiuitor anchetatorilor prin legea de confiscare extinsă a averilor, arătând că în primul semestru al anului au fost puse sub sechestru 115 milioane lei, față de aproximativ 35 milioane lei în 2012.
„Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) este eficientă din acestă perspectivă și este un lucru cu care mă pot lăuda, iar cifrele vorbesc de la sine. Dacă în 2012 am avut aproximativ 35 de milioane de lei sechestrați în vederea confiscării, colegii mei au înțeles ce le-a oferit legiuitorul la dispoziție și în primul semestru al anului 2013 măsurile de sechestru sunt în valoare de 115 milioane de lei”, a spus Alina Bica, care a participat la conferința internațională cu tema „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?”.
Procurorul șef al DIICOT a arătat că folosirea unor instrumente noi a dus la rezultate mai bune. Bica a precizat că și până la momentul reglementării legii privind confiscarea extinsă a averilor procurorii DIICOT puteau opera și verifica conturi și date financiare ale persoanelor cercetate.
„Avem voie, de pildă, să instituim supravegherea conturilor bancare fără să avem începută urmărirea penală, din 2002 putem face acest lucru. Putem să vedem debitările și creditările pe conturi fără niciun fel de problemă și fără să viciem viața cuiva. (…) Putem să solicităm documente de la bancă fără ca secretul bancar să ne fie opozabil. Tot conform Legii 656/2002, există instrumente ca prejudicierea drepturilor persoanei să se facă cu o minimă atingere”, a precizat procurorul șef al DIICOT.
Alina Bica a mai spus că a avut ocazia să susțină în Parlament confiscarea extinsă, precum și înființarea oficiului de recuperare a creanțelor din cadrul Ministerului Justției. Ea a precizat că măsura este benefică și vine să completeze o altă paletă de instrumente, dintre care unele nu sunt foarte eficient folosite.
„Avem din 2002 reglementat în Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor confiscarea de la o a treia parte. Legiuitorul a fost atât de îngăduitor la vremea respectivă încât a permis procurorului să meargă și să instituie măsura sechestrului asigurător în vederea confiscării bunurilor unor persoane care nu sunt trimise în judecată, dar în legătură cu care poate să administreze probatoriul că acestea au fost înstrăinate de persoane care au săvârșit infracțiuni de spălare a banilor și au depozitat aceste bunuri pe numele unei terțe persoane. Din păcate, măsura a fost foarte puțin folosită. Aveam instituția confiscării reglementată la articolul 118, avem confiscarea de la a treia parte prevăzută în Legea 656, dar ne lipsea această bucată”, a mai declarat procurorul șef al DIICOT.
Bica a adăugat că, la acest moment, procurorii și judecătorii dispun de toate instrumentele necesare atunci când se descoperă săvârșirea unei infracțiuni care a produs importante resurse financiare ilicite.
„Procurorul poate să urmărească bunurile, banii și alte lucruri care au fost obținute din activitatea infracțională indiferent în mâinile cui s-ar afla. Să venim să spunem că legal nu putem face acest lucru ar fi doar o scuză pentru neadministrarea tuturor probelor”, a mai arătat Bica.
La conferința „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?” au mai fost prezenți președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, procurorul general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Tiberiu Nițu, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi, președintele ICCJ, Livia Stanciu, și președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu.
În cadrul conferinței s-a discutat, printre altele, despre procedura de confiscare extinsă în țări europene și în Statele Unite ale Americii, planurile parchetelor și Guvernului de a utiliza procedura confiscării extinse și stadiul propunerii de Directivă privind confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni.
