Muzeul Bucovinei (noua denumire a Complexului Muzeal Bucovina stabilită prin HG nr. 961/8 septembrie 2010) dispune de o bibliotecă proprie, aflată la dispoziția personalul instituției (muzeografi, istorici, cercetători…), dar care poate oferi și cititorilor externi (nu în regim de împrumut la domiciliu, ci de consultare și lectură la fața locului) accesul la fondul de carte existent.
Biblioteca instituției muzeale sucevene funcționează din anul 1968
Biblioteca instituției muzeale sucevene, care se circumscrie Secției Memoriale – Fonduri documentare (secție care valorifică patrimonial casele memoriale ale unor personalități culturale de pe teritoriul județului, cu inventarul lor de obiecte și documente, precum și o serie de colecții și donații care conțin, la rândul lor, manuscrise, corespondență, publicații periodice și cărți), funcționează din anul 1968.
Fondul de carte inițial provenea din colecțiile și donațiile din cadrul Secției Memoriale – Fonduri documentare, cărora li s-au alăturat, în timp, unități de bibliotecă de o foarte mare diversitate, de la manuscrise și carte veche, la periodice și cărți de specialitate provenind din achiziții și din schimburile cu instituții similare interne și internaționale.
32.599 de unități de inventar, păstrate în trei încăperi cu 1300 metri liniari de rafturi
Biblioteca Muzeului Bucovinei, „care – așa cum ne-a spus bibliotecara Margareta Scutaru, care lucrează în prezent la evidența computerizată a fondului de carte – cuprinde 32.599 de unități de inventar”, dispune de trei încăperi, cu 1300 de metri liniari de rafturi, în care cărțile sunt aranjate tipo-dimensional, precum și de un depozit, în care se păstrează cartea veche, alături de documentele Secției Istorie și de colecția de numismatică a Secției Arheologie.
De la manuscrise și carte veche, la colecții de periodice, dicționare, atlase și anuare muzeale, biblioteca Muzeului Bucovinei tezaurizează informație scrisă din domenii diverse (cultură și civilizație, arheologie, istorie și muzeografie, etnografie, arte plastice…).
Manuscrise și carte veche
Biblioteca deține câteva manuscrise ca „Opt glasuri”- un „Osmoglasnic” din anul 1790, de la Mănăstirea Voroneț, sau un „Sestodevnic – Antologhion”, în limba slavonă, din secolul al XVIII-lea.
Cartea veche este reprezentată de lucrări precum „Viața sfinților” de Dosoftei, tipărită în anul 1682 la Iași, un „Ceaslov” (Târgoviște, 1715), o „Psaltire” (Iași, 1802), sau „Învățătură părintească” (Iași, 1822), scrisă de patriarhul Antim al Ierusalimului.
Biblioteca muzeului deține și o ediție în limba germană a „Descrierii Moldovei”, de Dimitrie Cantemir, tipărită deopotrivă la Frankfurt și Leipzig, în anul 1771.
Cartea veche străină cuprinde lucrări ca „Historiae Polonicae”, de Jan Dlugosz, în limba latină, în prima ediție tipărită la Leipzig în anul 1711, sau „Bucher von Wahren Christenthum”, de Johann Arndt, tipărită la Lepizig în anul 1722.
Publicații periodice și științifice
Dintre publicațiile periodice din colecțiile bibliotecii semnalăm „Buletinul Consiliului Monumentelor Istorice” (Cernăuți, 1908-1942), Revista de cultură ortodoxă „Credința” (Cernăuți, 1927), „Revista Bucovinei” (1942-1944), „Buletinul Societății Numismatice București” (1923-1995), „Codrul Cosminului” (Cernăuți, 1924-1939, precum și seria nouă apărută la Suceava, 1996-2010).
Publicațiile științifice, care provin din schimburi interne, cuprind seriile „Acta Musei Napocensis” (editat de Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca, 1964-2001), „Apulum” (Buletinul Muzeului din Alba iulia, 1939-1945, 1959-1961) și „Apulum Acta Musei Apulensis” (1965-2006), „Arheologia Moldovei” (editată de Institutul de Arheologie București, 1961-2007), sau „Carpica” (Muzeul de Istorie Bacău, 1968-2007).
O voluminoasă „Biblie” ilustrată și câteva impresionante serii de lexicoane
Cea mai voluminoasă carte din fondul bibliotecii Muzeului Bucovinei este „Illustrierte Familien Bibel” („Biblia ilustrată a familiei”), cu 1780 de pagini și coperte legate în piele, lucrare editată și tipărită în limba germană la Berlin, Copenhaga, Malmo și Amsterdam.
Impresionate sunt seriile de lexicoane în limba germană precum „Meyers Lexikon”, 13 volume (Institutul Bibliografic din Leipzig, începând cu anul 1924) sau „Herders Konversation Lexikon”, 9 volume (Freiburg im Breisgau, 1902), la fel cum sunt și cele 11 volume ale „Spamers Illustrierte Weltgeschichte” („Istoria ilustrată a lumii”) sau „Das XIX Jahrhundert in Wort und Bild” („Secolul XIX în cuvinte și imagini”), lucrare coordonată de Hans Kraemer și tipărită, începând cu anul 1902, la Berlin-Leipzig-Stuttgard-Wien.
