Biblioteca Bucovinei: Programul de Educație Antidiscriminare EU-HOPE DIVERSITY



ROMÂNIA – UN NOU LAGĂR
Se vede treaba că nu este simplu să cultivi sentimentul de respect între oameni, indiferent de minoritatea căreia îi aparțin, într-o societate în care legile și constituția sunt la mâna unor inși cu mentalitate de dictatori, libertatea e confundată cu libertinajul și anarhia, iar educația e înlocuită prin „descurcăreală”. Ceva este totalmente greșit într-o astfel de lume bazată numai pe istorii falsificate, pe calomnie, pe scenarite defăimătoare, pe speculații, pe dominarea prin forță sau prin presiune a „adversarului” de idei, de confesiune religioasă, de etnie, de sex ori de rasă. Mi se pare, însă, că în materie de discriminare tema cea mai acută a zilei la români este misoginismul. Există și un simptom ascuns, pe care numai un sociolog rafinat, un psiholog subtil, îl poate identifica: într-o țară cu tinere femei superbe, frumoase și inteligente, cu femei sănătoase și fertile, cu femei de mare potențial, au început să se sinucidă pe capete copiii.
Mă veți întreba ce legătură este între misoginismul actual și copiii sinucigași. Voi încerca să aduc argumente, deși discuția este foarte complexă..
Exploatarea actuală a femeilor în România nu se mai desfășoară ca în evul mediu (deși zone din Asia, Africa sau Islamul, încă se pot lăuda cu așa ceva), căci metodele de manipulare sau de camuflare s-au rafinat în lumea liberă. Dar această exploatare se referă la cel puțin jumătate din populația țării, reprezentată la noi de femei, dacă vorbim în termeni statistici. Femeilor tinere li se refuză în general de la bun început accesul pe cale demnă și meritocrată la educație sau la un loc de muncă. Șantajate sexual în școli și facultăți chiar de către unii profesori bărbați; apoi șantajate sexual, în faza de interviu de angajare, la eventualele locuri de muncă de către înșiși patronii care sunt în majoritate exploatatori sexuali; ulterior șantajate în timpul derulării relațiilor de muncă; șantajate și exploatate sexual de patronii posturilor de televiziune și de patronii ziarelor românești care și-au perfecționat politicile de acumulare de capital și de creștere de rating numai prin folosirea nudității feminine și de multe ori chiar a nudității minorelor, în scopul atragerii clienților, încurajând pe scară largă prostituția, fie ea mascată, demența sexuală a publicului, lezarea profundă a respectului mutual între sexe. Când Poliția vrea să se laude cu acțiuni de succes, dă mai întâi o tură pe șoselele de centură și filmează câteva muritoare de foame împinse la această meserie de însăși societatea în care trăim. Niciodată, însă, reporterii nu însoțesc comentariul lor și de evidențierea acestui aspect al discriminării. Căci copiii nu se nasc răi , mergând pe un raționament rousseauian, dar e sigur că educația și modelarea socială negativă îi abrutizează sau îi pervertește către prostituție la un moment dat. Spectatorii nu văd, însă, și partea ascunsă a lucrurilor, cu unii polițiști sau funcționari publici din centrele de recuperare ce împart avantajele exploatării femeilor cu peștii sau chiar cu unii patroni de televiziune. La recentul Salon Auto SIAB, găzduit de pestrița și prostituata noastră capitală, toate mașinile expuse erau însoțite – după o perfidă „tradiție” inventată de patronii români (care au mentalitate mafiotă de negustori de carne vie) – , de femei tinere frumoase, despuiate, obligate să se comporte cât mai catchy, pentru a atrage clienții și televiziunile, iar un reporter de presă, după ce a filmat și el oftând ca toată lumea „fundulețe și băsesciene păsărici” urcate pe capote, a scris un articol intitulat „Maimuțele de la salonul auto” într-unul din ziarele centrale. La saloanele auto din străinătate nu am văzut astfel de scene de bordel, femeile angajate pentru PR fiind îmbrăcate decent, rafinat, ca marcă a seriozității firmei. Să nu vadă nimeni că aceste lucruri reprezintă formele unei discriminări evidente și ale unei prostituții mascate? Cum de patronii de ziare au libertatea de a susține fără cenzură rubrici meteo, ori gastronomice sau de genul fata de la pagina 11, ademenind femeile tinere să trimită fotografii contra cost, transformând astfel traficul de carne vie în afacere chipurile cinstită, la a cărei tentație adolescentele, lipsite de discernământ, nici nu știu să se opună? Sau, mai departe, toate ziarele, la care au acces neîngrădit inclusiv minorii, mai ales în edițiile online, la rubrica de divertisment, prezintă numeroase galerii de fotografii ale „vedetelor” ce pozează nud și cât mai lasciv. Din aceste afaceri ies bani mulți, cu lopata. Dar în toate, absolut în toate aceste „idei de afaceri”, baza, materialul traficului îl reprezintă corpul femeii, frumusețea feminină, atractivitatea feminină, transformate în marfă și obiect al ponegririi și consumismului. La români, pornografia a sărit din revistele și produsele multimedia cu circulație restricționată în plină viață socială cotidiană, în plină viață economică sau culturală ori politică, iar promovarea ei are loc atât de agresiv cu concursul mijloacelor de comunicare în masă încât este evident că mass media a dat lovitura decisivă bunului simț românesc prin această agresiune neîncetată și „educare” a publicului în spiritul pervertirii către exhibiționism și erotomanie practicate cu țintă: în scopul subzistenței, al obținerii de profituri sau al extinderii afacerilor ori a influențelor politice.
Astfel tratate, într-o lume în care sunt disprețuite, minimalizate și exploatate prin încălcarea legilor și a constituției României de către înșiși legiuitorii aflați în cârdășie cu mafiile economice pe care le slujesc, mii de românce iau calea bejeniei, adesea tot pentru a fi umilite, însă la prețuri mai mari în străinătate, fie prin exploatare sexuală fie prin utilizare la munci inferioare, de povară sau de mare umilință. Acolo, la discriminarea sexuală se adaugă adesea și cea etnică. Raportat la numărul de femei ce emigrează, un număr mic dintre ele reușesc să se chivernisească în mod decent și civilizat, prin forțe proprii și prin recunoașterea calificării sau virtuților lor. Societatea misogină într-o țară ca România (dar nu numai) exercită presiuni din toate părțile asupra femeilor, al căror statut este dictat de politicile agresive și opresive masculocrate. În spatele femeilor de succes ori promovate se află de cele mai multe ori soți, tați sau amanți, cu banii sau relațiile lor politice și economice.
În aceste condiții, femeia mamă, tandră și iubitoare, delicată și responsabilă de fericirea și educarea copiilor ei este o specie profund agresată și chiar pe cale de dispariție în România. Vinovată de această stare disperată de fapte este în primul rând această cultură a abjecției care a cucerit țara: de la șpaga pe care trebuie s-o dea tânăra mama medicului ginecolog pentru a aduce pe lume un bebeluș, trecând prin alocația umilitoare cu care statul român își batjocorește copiii și pe mamele lor, trecând apoi prin exploatarea copiilor de către educatori sau profesori abuzivi care au transformat actul educației în troc, și ajungând la fuga angajatorilor de femeile căsătorite sau/ și mame, totul se opune condiției decente de viață a femeii, a copilului, a familiei. Cum să crească natalitatea într-o societate ce își distruge cu bună știință femeile și copiii?
Senzorii cei mai fini ai acestei agravări a misoginismului de la noi sunt copiii: cei ce se sinucid la 8, la 9 sau la 10 ani sunt micii oameni care ar putea să construiască o altă lume în România, dacă lumea de astăzi nu i-ar arunca la gunoi, nu și-ar fi întors fața de la ei, de la Dumnezeu , de la femeia adevărată și de la rodul iubirii ce unește pe mama de tata. O Românie în care însuși președintele se comportă pe față și în formă continuată ca un derbedeu pentru care româncele sunt „păsărici”, „țigănci împuțite” sau pipițe în biroul cărora tipul se autoinvită chipurile ca să le „facă” nici nu putea să ajungă mai bine: doar un nou lagăr care „prosperă” din înșelăciune, din vânzarea intereselor țării, din vânzarea de carne vie, de femei, de copii, de conștiințe, de omenie, de speranță…
Angela FURTUNĂ
Publicistă, scriitoare
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
angelafurtuna@yahoo.com
http://laurencejth.over-blog.net/