„Beția este dușmănie cu Dumnezeu“

– Preacucernice părinte Romeo Ene, mulți oameni cad în patima beției. Ce efecte negative are această patimă asupra noastră? Poate ajunge un om bețiv în Împărăția Cerurilor?
Cea mai frecventă patimă este beția. Chiar zilele trecute am auzit la radio prezentarea unei știri care spunea că, în ultima perioadă, au crescut vânzările de alcool, proporțional cu criminalitatea. Un lucru îngrijorător. Și mai îngrijorătoare era explicația sociologilor „din cauza crizei economice”!
Este foarte simplu să găsim motive pentru justificarea anumitor patimi. Însă cauza trebuie căutată în noi, iar nu generalizată. Patima beției este înfricoșătoare și crește mereu ca o boală, devenind foarte greu de vindecat dacă nu este stăvilită la timp. De altfel, orice lucru pe care îl facem peste măsură este nepotrivit, iar beția este mai rea ca toate, deoarece din ea decurg multe alte nelegiuiri. Distruge sănătatea, întunecă mintea, vatămă sufletul și îndeamnă spre păcate grele. Cei care sunt străini de cuvântul lui Dumnezeu socotesc beția o petrecere nevinovată, ca o distracție sau chiar un lucru cu care se fălesc. Își vor primi plata cuvenită dacă nu se întorc la timp.
Sfânta Scriptură ne vorbește despre această patimă, precum și despre urmările ei. Mântuitorul ne spune clar: „Luați seama la voi înșivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare și de băutură (subl. n.) și de grijile vieții…” (Lc. 21, 34). Sfântul Apostol Pavel ne arată de asemenea: „Nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (I Cor. 6, 10). În altă parte, același mare Apostol al neamurilor mai spune: „…trupul poftește împotriva duhului…, iar faptele trupului sunt cunoscute: adulter, desfrânare, necurăție, destrăbălare, închinare la idoli, fermecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri, pizmuiri, ucideri, beții, chefuri…, cei ce fac unele ca acestea nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (Gal. 5, 17-21). Dacă se face lucrul acesta din neștiință, prin pocăință se poate dobândi iertare, însă cu toții cunoaștem urmările beției, de aceea trebuie îndreptare și cumpătare.
– Cum putem scăpa de această patimă?
Se cuvine să ascultăm și să luăm aminte la cuvintele Sfinților Părinți, păzindu-ne de această patimă ucigătoare de suflet. Sfântul Vasile cel Mare ne spune că „năravul beției este demon de la sine dorit, maica răutății, potrivnic virtuții, pe cel curat îl face destrăbălat, pe cel bărbătos îl face fricos, beția nu cunoaște dreptate și leapădă buna cuviință … întrebuințarea cu măsură a vinului este sănătate, iar abuzul (necumpătarea) este vătămare … beția este dușmănie cu Dumnezeu”. Din cauza consumului exagerat, băutura se strânge în corp ca o adevărată otravă ce atacă stomacul, ficatul, plămânii, creierul. Toți medicii spun că bolile care se ivesc din cauza băuturii nu mai au sfârșit decât la moarte. Iată câte motive ne sunt puse înainte pentru ca să ne păzim de această patimă și să luăm aminte la cuvintele Sfintei Scripturi și ale Sfinților Părinți, de a ține – și-n această privință – calea cumpătării.
(Sursa: Ziarul Lumina)