O fabrică, un colectiv unit și muncitor și o conducere cu inițiativă, care a găsit întotdeauna soluțiile menținerii pe o piață concurențială acerbă. Fabrica de Bere Suceava sau Bermas SA, cum este cunoscută astăzi, este singura care s-a încăpățânat să reziste pe piață, în condițiile în care alte peste 120 de asemenea fabrici de bere din România au dispărut, una câte una, după 1990. Responsabili pentru menținerea fabricii pe vechea structură sunt cei care au lucrat de-a lungul timpului acolo și lucrează și astăzi, precum și cei care au îndrăgit gustul berii ”de acasă” și prin consum au asigurat continuitatea producției. Această rodnică cooperare a făcut ca, în fiecare an, pe poarta fabricii să iasă peste 25 milioane de sticle de bere din sortimentele Suceava, Bermas, Călimani și renăscuta marcă de suflet, Solca.
Păstrarea rețetelor prin menținerea unui procedeu clasic de fabricație a berii
După ce majoritatea fabricilor de pe platforma industrială a Sucevei au dispărut una câte una în ultimii zeci de ani, nu putem privi decât cu mirare și admirație spre cele care au rezistat timpului, între ele numărându-se și Fabrica de Bere Bermas. De la managerul fabricii, Elena Anisoi, am aflat că cel mai important lucru în menținerea calității berii este utilizarea procedeului clasic de fabricare, care folosește malțul, conurile de hamei și fermentarea berii în două etape, care durează 42 de zile. Rețeta care dă savoare berii sucevene folosește malțul produs în fabrică, „oarzele” fiind cumpărate de la ferme din Suceava și județele învecinate, iar hameiul provine din ferme cu tradiție în Ardeal. Managerul Elena Anisoi ne-a relatat: ”În afara malțului pe care îl producem în fabrică cu un cost mult mai mic decât prețurile de pe piață,hameiul îl luăm în proporție de 80% de la fermele din Transilvania, Aiud și Sighișoara. Înainte de 1990 și o perioadă după, în România se cultivau cam 2.700 de hectare cu hamei, această cultură presupunând o infrastructură specială. După 1990, doar doi producători de hamei s-au încăpățânat să producă în continuare, având garanția că noi vom lua întreaga producție de hamei pe care o produc anual, asigurând în acest fel continuitatea activității fermelor. ”
Un alt ingredient important pentru gustul berii îl reprezintă apa captată din izvoarele subterane din Berchișești, curată bacteriologic.
Menținerea îmbutelierii clasice la sticlă sau butoi, o soluție cu viziune
Berarii suceveni au rezistat în acești ani tentației de a utiliza materialul plastic pentru îmbuteliere și varianta lor a fost câștigătoare. Din 2015, tendința generală a fost de limitare a folosirii plasticului ca ambalaj, iar Bermas a fost cu un pas înainte. Nu a fost ușor, pentru că din cele 17 fabrici care produceau ambalaje de sticlă în România, astăzi mai este doar una, cu acționariat portughez.
Îmbutelierea berii produse de Bermas numai în ambalaje de sticlă și la keg (la butoi), îi păstrează calitățile. Managerul Elena Anisoi a continuat: ”O bere exclusiv la sticlă e cea mai bună, este ambalajul care se pretează pentru bere. Celelalte ambalaje permit o serie de transferuri care afectează calitatea produsului. O sticlă face mai multe circuite, iar când devine improprie pentru îmbuteliere, este deșeu care se reciclează”. Directorul tehnic, Octavian Croitoru, prezent din primele zile de producție a fabricii, a continuat: ”Noi avem 90% sticlă reutilizabilă și ecologică. Am păstrat și dezvoltat rețeaua de bere la halbă și avem tot ce ne trebuie pentru a satisface gustul consumatorului”.
Capitalul fabricii este românesc, peste 60% din acțiuni aparținând actualilor sau foștilor salariați
Una dintre particularitățile care fac conducerea fabricii cu atât mai merituoasă este menținerea capitalului românesc, acționari majoritari, adică peste 60%, fiind salariații și foștii salariați. Istoria fabricii a început în decembrie 1974. Octavian Croitoru, actualul director tehnic, a venit aici în ianuarie 1975, iar Elena Anisoi, managerul de astăzi al fabricii, în 1990.
Imediat după Revoluție au fost „unele mișcări” ca să se desființeze fabrica, după cum ne spun cei doi directori, dar din fericire fără succes. Presiunile pentru preluarea fabricii de marile concerne au fost mari în toată această perioadă, însă atitudinea fermă a fostului manager Constantin Gătej pentru a ține pasul cu producătorii consacrați de bere, prin investiții în tehnologizare, pentru creșterea capacității de producție și a calității berii, au menținut nivelul ridicat al fabricii. Managerul Elena Anisoi își amintește: ”Da, Bermas Suceava este singura fabrică de bere rămasă cu capital privat integral românesc. Aici s-a ajuns pentru că am parcurs două etape de privatizare, prima în 1994-1995, cu programul de privatizare în masă, și a doua în 2003. Etapele de privatizare au presupus eforturi deosebite, mai ales a doua etapă, când a trebuit să mobilizez salariații să vină cu bani, ca să putem cumpăra pachetul de acțiuni de la FPS. Dacă nu se reușea a doua etapă, la ora actuală nu știu dacă mai exista fabrica.” Din anul 1998 acțiunile fabricii sunt cotate la Bursa de Valori București.
Bermas, o fabrică a angajaților în care lucrează familii întregi
Familii întregi își împletesc istoria cu cea a fabricii Bermas.În fabrică lucrează circa 200 de oameni, mulți dintre ei cu întreaga familie. Ni se spune că berar nu poate fi oricine, că „berarul nu-l iei de pe stradă”, are nevoie de timp ca să învețe bine meserie: „Berea este un produs extrem de sensibil, îl produci ca în farmacie”, după cum spune Octavian Croitoru.
Ioan Vornicu lucrează la fabrica de bere din 1974. A fost coleg de serviciu cu soția și cu doi dintre fiii săi. El ne-a povestit: ”M-am angajat la fabrica de bere în 1974 și la scurt timp a venit în fabrică și cea cu care aveam să mă căsătoresc, actuala soție. La început a fost mai greu, dar pe parcurs ne-am obișnuit și i-am dat bătăi cu berea, până în zilele de astăzi. În fabrică sunt multe familii care au lucrat aici împreună, chiar cu copii cu tot. Eu am doi băieți care au lucrat aici în fabrică, dintre care Vlad are aproape 20 de ani de când lucrează în secția Fermentație. Pot spune că o viață întreagă, aproape 45 de ani, am dedicat-o acestei munci de supraveghere a fermentării berii. Erau zvonuri într-un timp că vor să ne ia alții, din concernele astea mari care încercau să acapareze tot, dar domnul director Gătej s-a ținut pe poziție tare, iar oamenii au înțeles și ei și am continuat în fabrica de bere.”
BERMAS Suceava, laureat al Galei ”Top 10 Suceveni” 2018
Al treilea film al galei a prezentat povestea fabricii de Bere Bermas SA, unica supraviețuitoare din cele peste 120 de fabrici de bere câte avea România în 1990. Premiul pentru soluțiile găsite pentru menținerea pe piață și pentru echipa de berari de la Bermas a fost primit de managerul fabricii, Elena Anisoi.
Ea s-a declarat onorată de premiul acordat și a mulțumit „tuturor celor care au lucrat în fabrica de bere de-a lungul timpului, celor care lucrează astăzi și care sunt pildă pentru cei ce vor lucra”.
”Meritul este al tuturor salariaților, cei care vor duce mai departe această poveste reală. Au păstrat tradiția fabricării berii în această parte a Bucovinei și prin devotamentul și tenacitatea lor au reușit ca această poveste să poată fi posibilă și în viitor”, a declarat managerul fabricii Bermas.
Bermas Suceava este fabrica ce produce o bere specifică întregii regiuni
Dezvoltarea consumului de bere ieftină la pet a creat probleme unei fabrici precum Bermas, unde tehnologia de fabricare a berii este clasică, berea stând pe drojdie minim 35-45 de zile. Această tehnologie ar fi presupus producerea unei beri la pet necalitative, idee la care s-a renunțat de la început. Modelul german, în care fiecare regiune are berea specifică, a prins la Suceava, conducerea luând decizia ca Bermas să devină o fabrică locală, cu desfacere regională și cu o calitate a berii consacrată. În acest fel producția de bere a fabricii sucevene a câștigat teren an de an, convingând consumatorul de calitatea produselor realizate aici. Prin această cooperare între producător și consumatorii din întreaga regiune, pe poarta fabricii ies anual 1,6 milioane de sticle de bere Bermas, 21 milioane sticle de bere Suceava, 1,4 milioane sticle de bere Călimani și 1,2 milioane sticle de bere Solca, această din urmă marcă fiind achiziționată, în 2017, de la lichidatorul care a scos la vânzare activele vechii fabrici de la Solca. Întrebată despre cum crede că va arăta fabrica peste 10 ani, Elena Anisoi ne-a spus:”Cred că va fi departe peste 10 ani, pentru că de la un an la altul căutăm soluții pentru a aduce ceva nou în activitatea fabricii, pe linia tehnologizării, a consumurilor și a investițiilor în marketing, oameni și piață. O piață se câștigă ca și cum ai clădi cărămidă cu cărămidă, iar dacă am câștigat-o, vrem să avem perspectiva că activitatea noastră va continua cu siguranță.” Cu un produs bun și relativ ieftin, berarii suceveni și-au fidelizat consumatorii. Din nordul țării, de la Suceava și Botoșani, până la Brăila și Galați, Bermas a devenit un concurent redutabil pentru coloșii de pe piața berii și rezistă cu succes ofensivei acestora.
