Ministrul Administrației și Internelor, Gabriel Berca, a declarat în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, că ar fi de acord cu diminuarea imunității parlamentare.
Întrebat în emisiunea „După 20 de ani” dacă ar fi de acord cu diminuarea imunității parlamentare și eventual să facă presiuni pentru ca acest lucru să se întâmple, ministrul Gabriel Berca a spus că decizia nu îi aparține, dar că ar susține-o.
„Aici este o decizie a comisiilor juridice de la Cameră și de la Senat. Dacă mă întrebați, aș spune că da, pentru că oricum răspundem în fața legii pentru ceea ce facem, iar eu, ca ministru al Administrației și Internelor, răspund pentru fiecare semnătură ce o dau la locul meu de muncă. Sunt de acord cu această abordare”, a afirmat Berca.
Întrebat cum a fost posibil ca deputatul Mihail Boldea să iasă din țară, ministrul de Interne a spus că, atunci când acesta a plecat, imunitatea parlamentară nu îi era ridicată, precizând că Poliția de Frontieră nu avea competență în a acționa din acest punct de vedere.
„Suntem cetățeni ai Uniunii Europene, cu drepturi și obligații, și, din punctul nostru de vedere, în momentul în care a părăsit țara avea toate drepturile”, a adăugat Berca
Întrebat dacă MAI a fost informat că Boldea are intenția să plece din țară, ministrul Gabriel Berca a spus că nu era datoria DIICOT să facă acest lucru, în condițiile în care era o acțiune judiciară în derulare și procurorul de caz este cel care instrumentează. Berca a precizat că procurorul de caz ar fi putut cere interdicția de a părăsi țara dacă ar fi considerat necesar.
„Trăim într-o țară în care un parlamentar ales, de la care am aștepta să fie primul care respectă legea în România, iată că o încalcă flagrant”, a mai spus Berca.
Întrebat dacă ar fi cerut interdicție de a părăsi țara în cazul lui Boldea dacă ar fi fost procuror, ministrul de Interne a răspuns că nu se poate pronunța, întrucât nu este de specialitate, dar că respectă decizia procurorilor.
„Cred că avem destul de multe exemple prin care demonstrăm că instituțiile statului încep să-și facă datoria. Nu cred că până în 2004, sau și după 2004, ați văzut foarte des astfel de situații. Nu-mi aduc aminte de un parlamentar care să fi fost anchetat și reținut, așa cum am avut în ultimii ani, și eu cred că este o dovadă că în sfârșit instituțiile statului, indiferent despre cine vorbim, încep să fie ferme în aplicarea legii. E un caz în derulare și nu vreau să mă pronunț cu privire la anchetă”, a spus ministrul de Interne.
Mihail Boldea, acuzat de înșelăciune și constituire a unui grup infracțional organizat, a plecat din țară cu trei zile înainte ca deputații să aprobe ridicarea imunității parlamentare în vederea percheziției domiciliare, reținerii și arestării lui.
După plecarea lui Boldea din țară s-a vehiculat ideea că procurorii trebuiau să instituie în cazul deputatului obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea.
Șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Codruț Olaru, a spus că exista posibilitatea de a solicita instituirea acestei măsuri în cazul lui Boldea, dar că, potrivit prevederilor legale, este posibilă luarea doar a unei măsuri preventive, în cazul lui fiind solicitat avizul Camerei Deputaților pentru percheziție, reținerea și arestarea lui.
Olaru a explicat că, potrivit dispozițiilor articolului 136 din Codul de procedură penală, magistratul poate lua doar una dintre măsurile preventive, respectiv obligarea de a nu părăsi țara și localitatea sau reținerea și arestarea preventivă. După ce este luată măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, aceasta poate fi înlocuită, potrivit prevederilor legale, doar dacă s-au schimbat temeiurile care au justificat aceste măsuri.
Olaru a ținut să precizeze că există un vid legislativ în acest sens, care lasă neacoperită situația măsurilor preventive cerute de către procuror între momentul formulării solicitării către Camera Deputaților sau Senat și momentul luării unei astfel de decizii de către Parlament. El a susținut că ar fi bine dacă legiuitorul ar putea impune niște excepții, astfel ca atunci când procurorii solicită aviz de la Parlament pentru o măsură preventivă, cum este arestarea, automat acea persoană să primească interdicție de a părăsi țara până la momentul soluționării de către parlamentari a solicitării anchetatorilor.
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu va propune în coaliție redactarea unei Declarații politice privind aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, care prevede și simplificarea procedurilor de ridicare a imunității parlamentarilor, declarație care să fie transmisă spre asumare și Parlamentului.
Comisia Europeană recomanda, în raportul de monitorizare din iunie 2011, adoptarea de măsuri „urgente” care să ducă la accelerarea procedurilor în cauzele de mare corupție, cu scopul de a fi evitată împlinirea termenului de prescripție „în toate cazurile”, dar și „norme procedurale clare” de ridicare a imunității parlamentare.
