Beletristica a ridicat piața de carte

Lucrurile au început să se miște – așa ar rezuma mulți editori și difuzori starea pieței de carte din ultimii doi ani. Fără să fi avut o evoluție spectaculoasă, oferta și vânzările au crescut, mai ales în domeniile beletristică și cărți legate de hobby-uri.
Un mesh ce acoperă jumătate din fațada Librăriei Cărturești de pe Bd. Magheru te anunță că a apărut și la noi romanul-cult „Trainspotting” de Irvine Welsh. Câțiva zeci de metri mai încolo, până nu demult, dacă așteptai autobuzul într-un adăpost de la Piața Romană, ochii îți cădeau pe un poster cu „Istoria frumuseții” de Umberto Eco. Cititoarele unei reviste glossy pentru femei au putut citi în avanpremieră un fragment din „Biografia foamei” de Amelie Nothomb, tipărit separat, iar într-un ghid gratuit de petrecere a timpului liber găsești săptămânal patru-cinci printuri full-page la cărți nou apărute. Sunt câteva exemple care arată că editurile cheltuiesc mai mult pe marketing, pe o piață mai prosperă.
În lipsa unor statistici despre piața de carte (ultimele, realizate de Asociația Editorilor din România, datează de acum cinci ani), editorii și difuzorii se abțin să avanseze o cifră pentru creșterea din domeniu. Unii dintre ei nu se încumetă nici să estimeze valoarea totală a pieței în acest moment. Iar cei care o fac propun sume de la 30 la 80 de milioane de euro (inclusiv manualele școlare). Totuși, cei mai mulți dintre ei caracterizează piața ca fiind „mai dinamică”, „mai interesantă” și „mai profesionistă”.
„Mi se pare evident că, în ultimii ani, piața de carte din România a înregistrat un ușor reviriment”, spune Ilieș Câmpeanu, redactor-șef la Editura RAO. „Recent încheiatul Bookfest, desfășurat la București la începutul lunii iunie, a demonstrat un mare interes al cititorilor pentru cartea de toate categoriile. Îmbucurător e faptul că se citește și se cumpără carte. Actualmente, piața de carte este foarte dinamică. Gusturile cititorilor, exigența lor din ce in ce mai sporită obligă editorii la un continuu efort de adaptare și de diversificare”, adaugă el.
La Salonul Cărții Bookfest, 50% dintre edituri au declarat că au încasat mai mult decât la târgul de carte din vara trecută. Humanitas a spus chiar că a vândut de trei ori mai mult decât la Bookarest 2005. Vânzările mărite reflectă, într-o anumită măsură, mai buna organizare și mediatizare a târgului, dar și evoluția pieței.
„Piața de carte se află într-o creștere constantă în ultimii ani”, spune Silviu Săndulescu, director de marketing la Editura Niculescu. „Se remarcă printr-o concurență accentuată pe aproape toate domeniile importante, concurență care se întâlnește atât în ceea ce privește numărul jucătorilor, cât și diversitatea ofertei acestora. Față de acum doi-trei ani este din ce în ce mai prezentă tendința de a se pune accent pe calitatea conținutului și a tiparului”.
Datele Depozitului de Carte Distribuție (DDC) – cel mai mare depozit de carte din România, care are contract cu edituri din țară și exclusivitate pe distribuția titlurilor Edturii Pro Noi din Chișinău – arată că domeniile de editare care au cunoscut cele mai mari creșteri de vânzări în 2005 față de 2004 sunt beletristica (cu 31%) și hobby (cu 29%). Anul trecut, beletristica a reprezentat 29% din total vânzări, cartea pentru copii și științele – câte 16%, iar hobby-ul – 11%.
În lanțul de magazine media Diverta, dinamica vânzării de carte este de peste 50% în ultimii doi ani, potrivit directorului general Dan Roșu. Beletristica are acum o pondere de 25-30% din vânzări, iar cartea pentru copii – 15-17%. Dan Roșu remarcă efectul asupra pieței al unui bestseller precum cel al lui Dan Brown: „Dacă ne gândim doar la «Codul lui Da Vinci», care s-a vândut în peste 100.000 de exemplare, la 10 euro exemplarul, asta înseamnă din start un milion de euro. Pe o piață de carte estimată undeva la 30 de milioane de euro înseamnă 3%. Deci un singur produs a ridicat piața cu 2-3%”.
– Unii români au apelat la cărți tocmai pentru a avea mai mulți bani în buzunar
Cu toate că a fost lansată în toamna anului 2004, „Codul lui Da Vinci” a ieșit cea mai dorită carte și la Bookfest 2006, în sondajul realizat printre vizitatori. Romanul nu a atins cifrele la care se vindeau, se pare, cărțile Sandrei Brown la începutul anilor ’90 (300.000 de exemplare), dar a depășit de peste 40 de ori tirajul mediu (3.000 de exemplare) al unei cărți în România.
Traducerile unor titluri de mare succes în străinătate, dar și cărțile unor autori români, ca „De ce iubim femeile” de Mircea Cărtărescu, au tras piața în sus în ultimii ani. „Când am avut primul volum din «Harry Potter» la un tiraj de 10.000 de exemplare pe ediție, am spus: «incredibil, ce bine se vinde»”, își amintește Dan Roșu. „Acum tiraje de 100.000 de exemplare nu mai sunt chiar așa de greu de atins. Nu sunt ușor de atins, dar există”.
Una dintre explicațiile creșterii pieței de carte stă în veniturile mai mari ale unor români. „Este clar că a crescut nivelul de trai al populației. După ce își satisface nevoile primare, omul e interesat să meargă la un film, la un spectacol de teatru, să își cumpere o carte”, spune Emilia Canea, director DDC. Totuși, precizează ea, cumpărătorii de cărți verifică prețul, dar nu acesta este hotărâtor în decizia de achiziție. „Dacă intri într-o librărie să-ți cumperi o carte de John Grisham, de exemplu, o faci pentru că este scrisă de acest autor. Nu cumperi o altă carte pentru că este mai ieftină. Așa se explică și de ce introducerea TVA-ului la carte nu a dus la scăderea vânzărilor, cum s-au temut unele edituri”.
Unii români au apelat la cărți tocmai pentru a avea mai mulți bani în buzunar. „Mulți cetățeni au înțeles că fără o pregătire solidă profesională la care se adaugă cunoașterea unor limbi străine, utilizarea calculatorului etc., nu mai pot face față unei piețe a muncii din ce în ce mai concurențiale”, observă Silviu Săndulescu de la Editura Niculescu.
Alți editori identifică motivele evoluției pieței în treaba pe care ei o fac. „Probabil că această creștere, care, subliniez, nu este una spectaculoasă, ci mai degrabă o ușoară tendință ascendentă, se explică prin oferta foarte variată, adesea de bună calitate, care pune la dispoziția cititorului o plajă largă de alegere”, crede Ilieș Câmpeanu de la Editura RAO. „De asemenea, târgurile de carte, frecvente și în provincie, sau emisiunile la radio și TV, precum și prezentările în presa scrisă au o contribuție. Nu în ultimul rând, cred că se face o promovare mai susținută și de o anumită ținută, în toată media, dar și prin afișe, bannere etc, fapt care focalizează interesul cititorului”.
Și Emilia Canea de la DDC subliniază că editurile fac din ce în ce mai multe campanii indoor și outdoor și mai multe lansări „pentru acele titluri pe care decid că merită într-adevăr să le promoveze, pentru cărți așteptate, care au avut succes afară și, cu siguranță, vor fi bine primite și la noi”.
– „Puterea de cumpărare a unei categorii tradiționale de cititori – intelectuali și oamenii de vârsta a treia – este relativ scăzută”
Veniturile românilor au mai crescut, dar puterea de cumpărare nu este, totuși, foarte mare, mai ales în cazul unor categorii potențiale de cumpăratori de carte. „Puterea de cumpărare a unei categorii tradiționale de cititori – mă refer la intelectuali și la oamenii de vârsta a treia – este relativ scăzută, ceea ce influențează negativ tirajele cărților”, explică Ilieș Câmpeanu. „Acești oameni ar vrea – și ar avea și timpul necesar – să citească mai mult, dar nu își pot achiziționa cărți pe măsura dorinței lor”.
Totodată, editorii spun că dezvoltarea afacerilor lor are încă de suferit din pricina minusurilor din retail-ul de carte. Silviu Săndulescu reclamă „lipsa unor lanțuri puternice și profesioniste de librării, cu câteva excepții”. „În acest context, nu este întâmplător faptul că în ultimii 16 ani foarte multe librării s-au închis, iar multe dintre cele care încă funcționează nu se simt prea bine”, crede el. La rândul său, Ilieș Câmpeanu observă că „există multe librării cu un spațiu prea mic sau inadecvat, care au dificultăți în expunerea cărții și, mai ales, în promovarea ei”.
Cei de la Editura Nemira văd lucrurile în culori mai negre. „Principala problemă continuă să fie puterea redusă de cumpărare a cititorilor. Apoi, consumul excesiv de televiziune și poate, nu în ultimul rând, un proces continuu de imbecilizare a populației. Vulgarizarea și subcultura, agresive astăzi, țin piețele bunurilor culturale la un nivel foarte scăzut”, spune Diana Niculescu, coordonator de relații publice. De asemenea, Nemira consideră că dimensiunile pieței de carte sunt aceleași din 2002 încoace.
În timp ce editorii cred că afacerile lor se vor dezvolta dacă vor apărea mai multe librării în care să îți facă plăcere să intri, distribuitorii insistă pe o altă latură a profesionalizării domeniului. „Unul dintre lucrurile care ar trebui să se instaureze este ca distribuția să cadă pe mâna distribuitorilor, iar editura să se ocupe doar de editarea de carte. Se întâmplă acum să fim în situație de concurență cu edituri care au contract cu noi, dar care distribuie și singure cărți”, arată Emilia Canea, director DDC.
Editorii și difuzorii cad însă de acord într-o privință: dacă va exista creștere economică, se va dezvolta și piața de carte.
(Ioana Chira)