Elementele nutritive ale acestui aliment ușurează absorbția calciului și elimină surplusul de grăsimi din organism
Consumatorii statornici de kefir au o imunitate crescută la infecții și sunt ocoliți de neplăcerile date de alergii, eczeme sau astm, precum și de complicațiile date de colesterol. Alimentul se poate prepara și în casă, în vase de lut, la temperaturi de 18-20 de grade. Ca tonic, se consumă cam două-trei căni pe zi. Este recomandat mai cu seamă celor care suferă de anemie.
Kefirul, acest derivat al laptelui, este considerat de nutriționiști o băutură „binecuvântată de natură”. Pentru valoroasele calități nutriționale, a reprezentat, secole de-a rândul, hrana privilegiată a multor locuitori din Munții Caucaz. Rețeta preparării acestui aliment foarte hrănitor a fost păstrată în mare secret de musulmani, de-a lungul veacurilor. Acum, în secolul stresului, băutura aceasta miraculoasă și-a recăpătat statutul de panaceu și pentru bolile lumii civilizate. Faptul că în unele țări (Armenia și Georgia, de exemplu) adepții kefirului sunt longevivi și foarte puțini mor de „tineri la 70 de ani” se explică și prin includerea acestui aliment sănătos în dieta lor cotidiană. Abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, kefirul a fost apreciat în Germania și apoi, în țări de pe toate continentele. De fapt, nu întâmplător, denumirea sa de „kefir” (care înseamnă „binecuvântare” în limba turcă) este în concordanță cu renumele răspândit în lumea întreagă. Studiate „sub lupă”, toate elementele hrănitoare din licoarea aceasta bogată în vitamine (B6, B1, B2) și substanțe nutritive esențiale se dovedesc benefice și pentru sănătatea omului contemporan. Elementele nutritive din kefir au rolul să ușureze absorbția calciului existent în lapte (este vorba de acele persoane care nu tolerează lactoza), să elimine acidul uric și surplusul de grăsimi din organism. Desigur, spun specialiștii, consumatorii de kefir sunt imuni la infecții, nu se luptă cu „nopțile albe”, alergiile, eczemele, astmul, complicațiile colesterolului etc. Concluzia este clară și îmbucurătoare: kefirul alungă bolile și încetinește procesul de îmbătrânire. Pentru cei care vor să prepare kefir în casă și nu au o sursă de semințe, prezentăm o rețetă eficientă. Procurăm kefir, gata preparat, de la două-trei firme cu produse lactate. Este important ca, într-un litru de lapte călduț, să amestecăm patru linguri de kefir, pregătit de surse diferite; altfel spus, două-trei feluri de kefir, iar procentul de grăsime să fie moderat. Vasul de lut în care preparăm kefirul trebuie să stea la o temperatură de 18-20°C. După trei zile de fermentație, kefirul este gata. Din smântâna care se adună la suprafața vasului, vom păstra patru linguri pentru o altă serie de kefir – la 1 l de lapte. Ca tonic, se consumă două-trei căni pe zi. Cu deliciosul kefir, se asezonează și ciorba de verdețuri, tocănița de legume și înghețata. Pentru persoanele care reușesc să procure semințe de kefir (patru lingurițe rase la 1 l de lapte, cu un procent de grăsime de 2,8-3%), prezentăm o rețetă eficientă și rapidă. Se amestecă semințele cu laptele fiert, când acesta este călduț. Compoziția se pune într-un vas ce va fi închis ermetic și va sta la o temperatură de 20°C, timp de două ore. Apoi, strecurăm băutura, care se aseamănă ca aspect cu iaurtul, doar că este mai puțin acidă. Din această licoare tonică, se bea o cană pe zi, la micul dejun. Anemicii se pot revigora, consumând și a doua cană, la cină.
Sursa: www.evenimentul.ro
