România poate adopta moneda europeană în 2014, însă procesul va depinde de continuarea reformelor economice și restructurarea economiei, iar următorii trei ani vor fi esențiali din acest punct de vedere, potrivit Băncii Comerciale Române (BCR).
„Deși România a înregistrat progrese solide în ultimii ani în ceea ce privește convergența, mai are încă un drum lung de parcurs”, a declarat, într-un comunicat, Dumitru Dulgheru, macro-analist în cadrul BCR.
Analistul este de părere că inflația în creștere și dezechilibrul extern considerabil sunt numai episoade temporare și consideră că adoptarea monedei europene unice în 2014 este posibilă.
Potrivit tratatului de la Maastricht, inflația statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflației din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut.
De asemenea, datoria publică se poate plasa la maxim 60% din PIB, iar cu doi ani înainte de aderarea la zona euro, statele candidate trebuie să adere la ERM II, demonstrând astfel stabilitatea monedei naționale prin menținerea variației acesteia în cadrul unei marje de 15% față de o paritate stabilită în raport cu euro.
Autoritățile de la București au ca obiectiv pentru adoptarea monedei europene anul 2014, însă mai mulți analiști economici s-au arătat sceptici în ceea ce privește îndeplinirea acestei ținte.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat, la finele lunii februarie, că adoptarea monedei europene în 2014 ar putea să nu fie realizată, în cazul în care inflația nu scade, în mod sustenabil, în 2008 și 2009.
Potrivit unui raport al Erste Bank, acționarul majoritar al BCR, România va avea nevoie de mult mai mult timp pentru a progresa în realizarea reformelor structurale, înainte de adoptarea euro.
„Este interesant că România nu se află pe lista statelor cu deficite bugetare ridicate, iar raportul dintre datoria publică și PIB este unul dintre cele mai scăzute între țările nou intrate în EU. Nivelul prețurilor nu este foarte departe de cel al prețurilor din Ungaria, deci România se situează pe o poziție mult mai bună de respectare a criteriilor Maastricht în prognozele pe termen mediu, față deUngaria”, se mai spune în raport.
Analiștii atrag atenția că piețele financiare trebuie să își recâștige încrederea în moneda românească, permițând astfel intrarea fără probleme în 2011 în ERM II, pas premergător adoptării euro.
„Se pare că aceste aspecte nu sunt încă luate în considerare în marjele pe termen lung, care oferă, de fapt, cea mai interesantă oportunitate de joc în cadrul procesului de convergență”, se arată în raport.
Comisia Europeană a publicat, miercuri, un raport de convergență, care evaluează gradul în care noile state membre ale UE sunt pregătite să adopte moneda europeană.
Potrivit acestui raport, România nu îndeplinește, deocamdată, criteriile legate de stabilitatea prețurilor, cursul de schimb și condițiile legate de convergența ratelor de schimb pe termen lung.
În același timp, România are performanțe bune la capitolul poziție bugetară, care include atât deficitul bugetar, cât și datoria publică.
În raportul publicat miercuri, CE a recomandat ca Slovacia să se alăture zonei euro începând cu ianuarie 2009.