Analiștii BCR au revizuit în urcare estimarea de creștere economică a României pentru acest an, de la 1,1% la 1,8%, pe baza unei prognoze privind o producție agricolă cu 10% mai mare față de 2012 și a creșterii exporturilor în afara Uniunii Europene cu aproximativ 20%.
„Creșterea de 1,8% este o estimare realistă, chiar conservatoare aș putea spune. Nu excludem o creștere economică mai mare, de până la 2,5%, dacă vom avea o bună absorbție a fondurilor europene și o producție agricolă foarte bună. Dacă aceste două condiții se vor îndeplini, nu excludem că România va avea o creștere de 2,5% în acest an”, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, Eugen Sinca, analistul-șef al BCR.
El a arătat că estimarea analiștilor BCR nu are nici o legătură cu estimarea Comisiei Europene. Guvernul, FMI și Comisia Europeană estimează pentru acest an o creștere a PIB de 1,6%. Anul trecut, economia a avansat cu 0,7%.
Sinca a adăugat că economia României va avea în acest an cea mai ridicată creștere economică din UE, excluzând Estonia, Letonia și Lituania.
„România are capacitate foarte bună de atragere a investițiilor străine directe în acest an. Alături de țările baltice, România are cea mai mare șansă de a ieși din procedura de deficit bugetar excesiv, așa că ne așteptăm la influxuri de investiții străine directe”, a mai spus Sinca.
Potrivit calculelor analiștilor BCR, fiecare miliard de euro atras din fonduri structurale și de coeziune contribuie cu 0,3 puncte procentuale la creșterea economică pe termen scurt, de maxim 12 luni.
Astfel, dacă România va atrage 1 miliard de euro în plus din aceste fonduri, la creșterea economică estimată de 1,8% se vor adăuga 0,3 puncte procentuale, ajungând la 2,1%.
„Acesta este aportul doar din fonduri structurale și de coeziune, dacă mai punem și agricultura, rezultatul ar putea fi mult mai bun”, a adăugat analistul-șef al BCR.
El a atras atenția că România trebue să crească investițiile în cercetare pentru îmbunătățirea competitivității, acestea fiind necesare și în agricultură, unde randamentele obținute sunt la jumătate față de cele din țările dezvoltate.
Totodată, Sinca a arătat că la creșterea economică estimată de 1,8%, agricultura are o contribuție de 0,3-0,4 puncte procentuale, iar dacă producția agricolă va fi „excepțională” în acest an, avansul PIB ar putea ajunge la 2,3-2,4%.
„Am fost prin țară, semnalele din agricultură sunt bune pentru culturile de vară, însă există riscuri pentru culturile din toamnă, cu seceta din luna mai”, a mai spus analistul șef al BCR.
Comisarul pentru afaceri economice și monetare, Olli Rehn, a declarat săptămâna trecută că România, Letonia și Lituania sunt candidate evidente pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv, întrucât se află „ferm” pe calea corectării sustenabile a deficitului bugetar.
Comisia Europeană a înrăutățit prognoza de creștere economică a zonei euro pentru acest an la -0,4%, pe fondul crizei datoriilor de stat și problemelor din sectorul bancar, iar Olli Rehn a vorbit despre o „criză a șomajului”, care trebuie combătută prin reforme structurale.
Astfel, Produsul Intern Brut al zonei euro va scădea în acest an cu 0,4%, cu o revenire modestă, de 1,2%, anticipată pentru anul viitor, potrivit prognozei economice de primăvară, prezentată săptămâna trecută de Comisia Europeană.
