Bazariștii suceveni au trăi ieri unul din cele mai negre coșmaruri din viața lor, când au văzut cum produsele din vânzarea cărora își asigură traiul au fost acoperite de apele tulburi ale râului Suceava, care a atins cele mai mari cote de până acum.
Disperarea se putea citi pe fețele a zeci de oameni, adunați pe digul dintre Bazar și râul Suceava, care priveau neputincioși, ieri dimineață, la ora 08.00, cum apa maronie, plină de noroi, cuprindea tot mai multe chioșcuri, distrugându-le bunurile depozitate în interior.
Conducta de evacuare a apelor, principala cauză a inundațiilor “Ani de zile ne-a nenorocit Poliția, cu controalele lor, acum a venit apa și ne-a luat totul”, se plângeau câteva femei, care își frângeau degetele, de neputință, privind acuzator pe cei care acum lucrau pentru a opri șuvoiul de apă ce se scurgea în Bazar.
“Știau că vine ploaia, de ce nu au prevenit inundația?” se întrebau oamenii adunați pe dig și pe marginea străzii, care priveau peisajul trist al chioșcurilor acoperite de ape, cu zeci de pungi și obiecte din plastic, plutind fără țintă.
În vreme ce unii s-au mulțumit numai să acuze administrația că nu a făcut nimic, alții nu au stat deloc pe gânduri și au început să dea o mână de ajutor celor care puneau nisip în saci, cărându-i apoi în partea din spate a Bazarului, acolo unde apa intra bolborosind, de pe o conductă subterană.
Ca o ironie a sorții, conducta respectivă, care a nenorocit sute de oameni, distrugându-le toată marfa depozitată în chioșcuri, era proiectată să asigure scurgerea apelor pluviale din Bazar.
“Țiganii au furat capacul de siguranță, dinspre râul Suceava. De asta ne-au inundat apele Sucevei”, explicau câțiva bazariști altora, veniți mai târziu.
Cum nimeni nu s-a gândit să verifice dacă mai există capacul respectiv, mai ales că la inundațiile anterioare, pe acolo nu a pătruns deloc apă,în Bazarul sucevean mai bine din jumătate din chioșcuri au fost cuprinse de ape.
Apa din Bazar, scoasă cu pompele Pentru a opri năvala apei au fost necesari peste 100 de saci plini cu nisip, cu care s-a făcut un mic baraj, în fața conductei din care răbufnea apa Sucevei, iar apoi, pentru a fi consolidat barajul, cu wola au fost aduse mai multe cupe de nisip cu pietriș, care au fost turnate deasupra.
În paralel, echipa de intervenții a Primăriei Suceava a intervenit cu moto-pompa din dotare, începând să scoată apa din Bazar, o misiune aproape imposibilă, ținând cont de cantitățile imense de apă scurse în incinta acestuia.
Operațiunile de scoatere a apei, dar și de supraveghere a podului de peste râul Suceava, au fost conduse de primarul Sucevei, Ion Lungu și de cei doi viceprimari, fiecare având atribuții clare în a coordona echipele de intervenție. La solicitarea lui Ion Lungu, pompierii suceveni au mai trimis o motopompă de capacitate mai mare, cu care să fie scoasă mai rapid apa din Bazar.
Mică parte din bunuri, salvate din apă În acest timp, Bazarul a fost împărțit în două tabere – tabăra refugiaților- cei care aveau chioșcurile sub ape și care munceau să salveze ce se mai putea, în vreme ce unii nu mai aveau nici o speranță, și tabăra celor care au scăpat fără probleme. Acolo, adică în partea modernizată a Bazarului și la chioșcurile de la intrare, viața mergea înainte, ca și până atunci.
Mărfuri de tot felul, expuse pe tarabe, vândute către sute de oameni, care se învârteau ca albinele printre chioșcuri.
La doar câțiva pași distanță, de la scările platformei modernizate, începea dezastrul.
Șiruri întregi de chioșcuri acoperite de ape, ici –colo câțiva oameni disperați, care, afundați în apă până la brâu, sau chiar până la piept, în funcție de poziția chioșcului, salvau ce se mai putea din marfa lor, ducând-o deasupra capului sau strâns ținută în brațe, înaintând cu greu prin apele maronii, pline de resturi plutitoare.
