Bătălia pentru România

Începută în 2004, campania electorală nu a luat pauză nici măcar o singură zi, de parcă România ar fi o țară bananieră, în care oamenii politici încearcă să vândă băștinașilor sticlă colorată ordinară, pe post de diamante prețioase. Mărgelele oferite cu larghețe de mai toate partidele politice ar avea rolul de a lua ochii electoratului, exemplele fiind multiple, de la să trăiți bine, la cota unică, sau cei cinșpe mii de specialiști și, mai recent, la miile de kilometri de autostradă, sau la salariile grase în euroi. Ceea ce nu înțeleg politicienii (nu chiar toți) este faptul ca românul nu mai poate fi păcălit cu una, cu două, sau cu vreo găleată de plastic. Votul uninominal, atât de nedorit printre anumiți politicieni, deschide o nouă cale, o nouă abordare a relației parlamentar cetățean. Mulți dintre acei cocoțați prin scaune înalte au acum o mare dificultate în a convinge pe tot românul și a-i explica ce-a făcut și, dacă n-a făcut, atunci de ce n-a făcut.
Tocmai din această cauză unii încearcă acum să lanseze teme false, deschizându-se o aprigă bătălie în a arăta cu degetul înspre cârdășia guvernării. O guvernare de dreapta instalată cu chin de către Traian Băsescu, cel care și-a numit apropiații din Primăria București în posturi ministeriale (vezi cazul Dobre de la transporturi și Sulfina Barbu de la mediu). Tot Traian a fost cel care l-a instalat, ținându-l de după umeri, pe Tăriceanu la Palatul Victoria, evident după bocetul de adio la adresa lui Theodor Stolojan. Să vii acum să spui că Guvernul României este un guvern PNL-PSD, este o ipocrizie cât roata carului, însă nimic nu mă mai poate surprinde la acești foști cederiști, pediști, pelediști și mai nou pedeliști.
Sigur că nu sunt toți vinovați, sigur că sunt oameni adevărați și în acest partid condus prin intermediul domnului Boc de către Traian Băsescu, însă pe acești oameni nu i-a întrebat nimeni dacă sunt de acord să treacă din stânga în dreapta sau dacă gândesc altfel. Mirajul puterii este unul aproape suprem, de multe ori ești orbit de luminița de la capătul tunelului lui Ciorbea, dat afară de același Băsescu, însă în ceea ce mă privește aștept relaxat finalul campaniei, atunci când vor sosi zorii de zi ai noii Românii – România noastră. Să aveți campanie plăcută!