Președintele Traian Băsescu a spus, vineri, că „poți face spectacol” cu mineri la Roșia Montană, dar nu și pe șantierul gazoductului Iași-Ungheni, și că îi pare rău că „Ponta și Leancă au fost la un spectacol public”, referindu-se la prezența acestora la ceremonia de inaugurare a gazoductului.
Președintele a făcut aceste declarații pe șantierul gazoductului din localitatea ieșeană Rediu, unde a spus că „poți face spectacol” cu mineri la Roșia Montană, dar nu și pe șantierul gazoductului Iași-Ungheni.
„Poți să faci spectacol de sunet și lumini la Roșia Montană, să bagi niște mineri în galerie turistică și să-i scoți și rezolvi problema. Aici nu e turism, e geopolitică. Se uită o Europă întreagă la noi să vadă dacă suntem serioși sau nu. La Bruxelles se știe că a început lucrarea și că din decembrie Moldova va fi în siguranță. Nimeni nu pune problema că trebuie să ne sacrificăm noi și să dăm gaze Republicii Moldova. România este interconectată cu Ungaria, putem aduce gaze și din Norvegia, de oriunde, pe care le-ar plăti moldovenii. Să-i dăm drumul odată. Voi veni pe șantier când începem să săpăm”, a declarat Băsescu.
El a mai spus că îi pare rău că Victor Ponta și Iurie Leancă au luat parte la un spectacol public atunci când au participat la inaugurarea lucrărilor gazoductului.
„Îmi pară rău că Ponta și Leancă au fost la un spectacol public, dar eu promit că acest gazoduct îl vom face”, a adăugat Traian Băsescu.
Traian Băsescu a inspectat, vineri, șantierul gazoductului din localitatea ieșeană Rediu, unde nu era niciun muncitor, ci doar un paznic, iar cu puțin timp înainte de sosirea președintelui în zonă ajunsese și șeful de șantier, reprezentant al Transgaz.
În momentul în care a ajuns în zonă, președintele i-a întrebat pe jurnaliști dacă sunt muncitori pe șantier, după care s-a îndreptat către șeful de șantier, care instalase acolo o masă și o planșă cu schița proiectului, lângă o baracă. Șeful de șantier, Teofil Ciobanu, i-a prezentat președintelui proiectul, spunându-i că lucrările se pot încheia în februarie 2014, dacă timpul va permite, și nu în decembrie.
Președintele a spus că speră ca lucrurile să stea într-adevăr așa și ca lucrările să se termine măcar la începutul anului viitor, adăugând că cei de la Uniunea Europeană știu ce se întâmplă pe acest șantier și nu pot fi „păcăliți” că se muncește, dar de fapt nu se face nimic.
Șeful statului l-a întrebat pe reprezentantul Transgaz de ce nu se lucrează, acesta spunând că abia acum au fost făcute măsărătorile pentru predarea traseului conductei și că împământarea conductelor va începe săptămâna viitoare.
„Omul ăsta e onest, spune că nu e gata în decembrie, ci în februarie, dacă timpul permite. (…) Trebuie să fim responsabili. Aici nu avem voie să mințim, e în joc prestigiul nostru. Am adus un comisar european și doi prim-miștri, puși lângă niște țevi aduse din România, că țevile pentru proiect încă nu au sosit”, a afirmat Băsescu la finalul vizitei.
El a mai spus că va reveni pe acest șantier pentru a se asigura că lucrările vor fi gata la timp.
Premierul Victor Ponta declara, în 31 august că finalizarea gazoductului Iași – Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că șantierul respectiv ar fi abandonat și că a dispărut conducta adusă la inaugurare.
„Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitație adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârșitul lui decembrie, până atunci. Eu înțeleg atacurile politice și poveștile, eu vă spun că la sfârșitul lui decembrie veniți cu mine să inaugurăm gazoductul”, afirma Ponta.
Premierul Victor Ponta a fost prezent, în 27 august, în Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iași-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, și comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.
În contextul vizitei la Chișinău a omologului său român Victor Ponta, premierul Republicii Moldova declara că grupul rus Gazprom va fi în continuare principalul furnizor de gaz al statului.
Totuși, „este firesc ca un stat să dorească diversificarea surselor de furnizare (a gazelor), cu scopul de a asigura securitatea energetică a statului la nivel regional”, explica Leancă.
El mai spunea că „a fost începută construcția conductei de gaz Iași-Ungheni, dintre Republica Moldova și România, cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi de gaz anual.
Proiectul de construcție a conductei de gaz Iași – Ungheni (Republica Moldova) are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuția financiară a Uniunii Europene.
Contractul pentru acest proiect, derulat prin Programului Operațional Comun „România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013”, a fost semnat în 8 august, anunța Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Proiectul va fi derulat de ANRM, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din Republica Moldova, are o durată de implementare de 17 luni și urmărește asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova și partea estică a României, prin diversificarea surselor de alimentare cu gaz.
Printre beneficiarii finali ai acestui proiect se numără firmele, consumatorii casnici sau furnizorii de servicii sociale, preciza Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Vicepremierul moldovean, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a semnat, în 20 august, contractul de realizare a lucrărilor de construcție a celor 11 kilometri de gazoduct pe teritoriul Republicii Moldova și a stației de măsurare a gazelor cu ofertantul câștigător al licitației, consorțiul de companii JV Habau PPS Pipeline Systems SRL, România, Inspet SA, România și IPM-Partners SRL, România.
Ministerul moldovean al Economiei anunța că, potrivit condițiilor licitației, la concurs au fost evaluate ofertele persoanelor juridice, ce au întrunit criterii de participare precum: deținerea licenței pentru construcția de conducte de gaz cu o presiune de 55 bari, deținerea de către angajați a permiselor și autorizațiilor pentru construirea gazoductelor magistrale, experiență de cel puțin cinci ani a personalului de bază și calificări relevante în lucrări de natură similară acestui proiect, experiență de realizare a cel puțin un proiect similar, să dețină echipamente, materiale, resurse umane și financiare necesare pentru a efectua cel puțin 70% din volumul contractului cu resursele proprii.
În ceea ce privește aspectul financiar al ofertelor examinate în Comisia de evaluare, din cele trei oferte calificate din punct de vedere administrativ și tehnic, oferta de preț prezentată de consorțiul Habau Pipeline Systems SRL, Inspet SA și IPM-Partners SRL a fost cea mai mică, constituind 6,65 milioane de euro, cu peste două milioane de euro mai puțin decât s-a prevăzut, mai spuneau reprezentanții Ministerului moldovean al Economiei, citați în presa locală.