Președintele Traian Băsescu se va adresa, luni, Parlamentului, principala temă a mesajului său urmând să fie oportunitatea angajării unui credit extern de către România. Ședința Camerelor reunite este programată să înceapă la ora 16.00.
Șeful statului a trimis, în 25 februarie, o scrisoare președinților celor două Camere, solicitând să adreseze Legislativului, în după-amiaza zilei de 9 martie, „un mesaj pe probleme actuale de politică internă”, iar cererea sa a fost aprobată de Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în 2 martie.
Aflat la Varșovia, la o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești, președintele Băsescu a anunțat că una dintre temele discursului său din Parlament va fi posibilitatea angajării de către România a unui credit extern pentru perioada de criză, șeful statului arătând că nu poți să impui vremuri de austeritate dacă populația și Parlamentul refuză.
„Va fi o opțiune a Parlamentului, a românilor, dacă ne punem o centură de siguranță sau vom încerca să ne încadrăm în resursele pe care le avem. (…) Eu, în acest sens, mă voi adresa Parlamentului, luni. Sper să desprindem o abordare atât a Parlamentului, cât și a populației, pentru că nu poți să impui vremuri de austeritate dacă populația refuză, dacă Parlamentul refuză”, a spus Băsescu.
El a subliniat că, în funcție de decizia Parlamentului și a populației, există și posibilitatea limitării la resursele existente, care vor trebui cheltuite chibzuit.
„Vom putea să trecem decent perioada de criză, dacă așa vom decide”, a subliniat Băsescu.
Reacțiile politice la afirmațiile lui Traian Băsescu au vizat oportunitatea unui credit extern. De asemenea, unii politicieni au pus problema dacă Parlamentul este abilitat să se pronunțe pe un astfel de subiect.
Președintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că mesajul lui Traian Băsescu legat de posibilitatea angajării de către România a unui credit extern va fi primit în Parlament „cu politețe”, însă decizia aparține Guvernului.
„Dacă președintele va dori să informeze Parlamentul cu privire la aceste subiecte, evident vom primi acest mesaj cu toată politețea, cu tot respectul instituțional care se cuvine. Însă decizia nu e a Parlamentului”, a spus Geoană.
În opinia președintelui PSD, este „absolut obligatorie” o discuție „serioasă și transparentă cu privire la trei subiecte”.
„Trebuie să știm clar care este necesarul de finanțare externă, ca să avem idee la ce ne angajăm, trebuie să știm dacă e obligatoriu să avem o relație cu Fondul Monetar sau există și alte soluții alternative, dacă se ajunge la o relație cu FMI, trebuie să știm care sunt condițiile pe care acesta le-ar impune României, pentru că, dacă ne trezim cu o presiune insuportabilă pe zona socială, atunci trebuie să ne gândim de trei ori înainte să facem acest acord”, a afirmat Mircea Geoană.
Președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că Parlamentul se poate pronunța prin vot asupra unui acord de împrumut extern în funcție de profilul acestuia, menționând ratificarea acordului cu BERD, și că Executivul trebuie să vorbească de necesitatea acestei decizii.
„Apreciez intervenția domnului președinte (Traian Băsescu- n.r.) și faptul că poziționează corect Parlamentul în ansamblul insitiuțiilor care au un cuvânt de spus cu privire la ceea ce înseamnă politica economică. Cu siguranță zona executivă e cea care trebuie să vorbească despre necesitatea unei astfel de decizii (împrumut extern-n.r.) și când spun Executiv mă refer deopotrivă și la președinte și la guvern, ca parte a puterii executive, așa cum sunt prerogativele constituționale”, a susținut Roberta Anastase.
Întrebată dacă Parlamentul poate da un vot prin care România să contracteze un împrumut extern, președintele Camerei a menționat că Legislativul se poate pronunța prin vot asupra acordului pentru împrumut, în funcție de profilul acestuia.
„Am verificat acordurile și până acum nu a fost trecut prin Parlament un acord cu FMI. Există în schimb acordul cu BERD, care a fost trecut prin Parlament. Deci în funcție de profilul acestui acord, poate fi ratificat de Parlament. Dar cu siguranță, ceea ce e important este ca și cuvântul Parlamentului să fie luat în considerare într-o astfel de decizie”, a apreciat Anastase.
Ea a conchis că „e firesc să existe o consultare” între partea executivă și cea legislativă pe acest subiect.
La rândul său, vicepreședintele Senatului Anca Boagiu (PDL) a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că este nevoie de un acord al Parlamentului privind accesarea de către România a unui credit extern, pentru că măsurile de reducere a deficitului înseamnă o serie de acțiuni care se răsfrâng asupra populației.
Fostul președinte al Camerei Deputaților, liberalul Bogdan Olteanu, a declarat, însă, că Parlamentul nu se poate pronunța pe un mesaj politic al președintelui în vederea contractării unui împrumut extern, pentru care Executivul fie va elabora un proiect de lege, fie își va asuma răspunderea.
„Parlamentul nu se poate pronunța prin vot la un mesaj al președintelui. Parlamentul nici nu votează, nici nu dezbate, doar îl ascultă pe președinte și apoi pleacă. Președintele ne va transmite un mesaj, iar apoi Guvernul fie vine în Parlament cu un proiect de lege, fie își poate asuma răspunderea pe o declarație politică”, a spus Bogdan Olteanu.
Olteanu a dat ca exemplu în cazul asumării răspunderii situația Guvernului Tăriceanu, care și-a asumat răspundera în 2005 pe o declarație politică privind aderarea României la 1 ianuarie 2007 și combaterea efectelor inundațiilor.
Vicepreședintele Camerei Deputaților a mai spus că „politica privind împrumuturile externe aparține Guvernului, și nu Parlamentului”, menționând că în cazul în care se dorește doar implicarea Parlamentului, „se încearcă pasarea răspunderii”.
Președintele executiv al UDMR Laszlo Borbely a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că UDMR va sprijini contractarea unui eventual credit extern de către România, dar că decizia „nu este treaba Parlamentului, ci a Guvernului”.
„Parlamentul n-are ce să spună, e treaba Guvernului contractarea de credite, iar dacă va fi un memorandum care trebuie aprobat de Parlament, sunt convins că va fi votat. Când ești la ananghie, când ai probleme, trebuie să accesezi un credit, toate țările din jur au făcut-o. Noi suntem mult întârziați cu programul anticriză și cu creditul, suntem în stadiul negocierilor. Noi, reprezentanții UDMR, vom sprijini contractarea de credit”, a declarat Borbely.
În opinia acestuia, va trebui ca reprezentanții statului român să ia un credit de la Uniunea Europeană și de la Fondul Monetar Internațional, iar în principiu acest lucru s-a și decis.
„Probabil vom lua o sumă mai mare de la UE și mai mică la FMI, nu trebuie să ne legăm prea tare de FMI. Dar e bine să ai o relație cu FMI pentru unele garanții suplimentare. Cât privește populația – fiecare trebuie să se descurce cum poate, iar statul să țină un echilibru”, a afirmat președintele executiv al UDMR.
Fostul șef al statului Ion Iliescu a criticat faptul că, înainte de a se adresa Parlamentului pe tema angajării unui credit extern, președintele Traian Băsescu nu s-a consultat cu instituțiile statului, cu partidele, cu societatea civilă și a apreciat ca necesar un mandat clar pentru discuțiile cu FMI.
„Ar fi trebuit înainte de așa ceva și înainte de a veni cu un mesaj în Parlament, președintele ar fi făcut bine să fi inițiat o consultare cu instituțiile statului, în primul rând, cu partidele în al doilea rând, cu societatea civilă, patronate ș.a.m.d., ca să vedem ce vrem. Cred că încă nu suntem pregătiți, nu e simplu de prevăzut tot ce va urma, care vor fi consecințele acestor valuri ale propagării crizei, apoi avem problemele noastre de reforme structurale care așteaptă în ce privește economia națională”, a declarat Iliescu.
Ministrul Finanțelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat, miercuri, că autoritățile române se află în discuții de testare cu Comisia Europeană și FMI pentru a vedea structura, volumul și condiționalitățile unui eventual împrumut. Oficialii FMI au expus delegației române aflate la Washington o serie de condiții avute în vedere pentru o eventuală finanțare, iar o decizie privind invitarea experților instituției financiare la București pentru negocierea unui acord va fi luată doar după analiza acestora de către partea română.
Președintele PSD, Mircea Geoană, a declarat, sâmbătă, că, din informațiile sale, săptămâna viitoare „va fi o prezență a FMI la București”, pentru discuții „exploratorii, de tatonare”, el exprimând temeri legate de faptul că România este „împinsă” către un acord cu Fondul Monetar.
