Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, că România nu va introduce niciodată restricții de circulație în Uniunea Europeană vreunui cetățean român, indiferent de etnie.
Șeful statului a făcut această declarație după întâlnirea avută la Palatul Cotroceni cu omologul său finlandez, Tarja Halonen.
Cei doi președinți au discutat despre problemele minorității rrome, în contextul în care UE elaborează, în această perioadă, un document referitor la acest subiect, cu o abordare la nivel comunitar.
„În opinia noastră, este excesiv mediatizată ideea că numai rromii comit infracțiuni în străinătate. Nu toți cei care comit infracțiuni în străinătate sunt români rromi. Sunt și români români, români neminoritari”, a spus Băsescu.
El a ținut să precizeze că România nu va introduce niciodată restricții de circulație vreunuia dintre cetățenii ei, indiferent de etnie. Șeful statului a spus, de asemenea, că România nu-și poate asuma singură responsabilitatea pentru ceea ce minoritarii rromi fac în străinătate.
Președintele a arătat că problema nu este legată de motivația pentru care românii merg să muncească în străinătate, în acest caz fiind vorba despre faptul că se câștigă mai bine decât în România. :Problema este cum facem ca minoritarii rromi să se comporte ca orice cetățean european care muncește în alte țări din UE”, a completat Băsescu.
La rândul ei, Tarja Halonen a declarat că respectă abordarea omologului rău român, potrivit căreia rromii din România sunt cetățeni români, însă a subliniat că în Finlanda cerșetoria nu este o meserie. Ea a spus de asemenea că rromi din România ajung în Finlanda pentru a se ocupa cu cerșetoria, ceea ce a constituit un șoc pentru opinia publică și pentru mass-media din Finlanda.
Președintele Finlandei a adăugat că sunt cunoscute realitățile potrivit cărora copiii aparținând acestei minorități sunt mai puțini instruiți și merg la școală cu o frecvență mai redusă decât alți copii. Ea a menționat că în Finlanda s-a pus accentul pe acordarea de locuințe și pe accesul la educație pentru această minoritate, precizând că în Finlanda trăiesc aproximativ 10.000 de rromi, în condițiile în care numărul populației este de 5 milioane.
Halonen a spus că este nevoie de cooperare pentru rezolvarea problemelor minorității rrome la nivel european. Ea a subliniat, însă, că la această cooperare trebuie să participe atât Comisia Europeană și Consiliul European, cât și țările membre, implicit România.
„Important este să facem curățenie la noi acasă”, a spus șeful statului finlandez, precizând că în același timp problema este și de interes global. Halonen a mai spus că rromii care cerșesc reprezintă, din păcate, cel mai dificil aspect legat de România.
„Și este păcat, pentru că aveți un renume bun în atâtea alte domenii. Sperăm să putem colabora, astfel încât să putem pune rezolvarea acestei probleme pe mâini bune”, a adăugat Halonen.
După încheierea declarației de presă, cei doi șefi de stat s-au îndreptat spre ieșirea din clădirea Palatului, iar Tarja Halonen s-a oprit pentru a le spune ziariștilor prezenți că speră că numărul turiștilor finlandezi care vizitează România va crește în scurt timp. Ea a spus că România poate fi o destinație turistică din ce în ce mai accesibilă pentru finlandezi.
