Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, înainte de plecarea spre Bruxelles, că poziția României în fața celorlalți membri UE este aceea că „nu susținem fuziunea dintre FMI și Fondul de Stabilitate Financiară”, iar Uniunea trebuie să aibe un rol mult mai puternic în interiorul FMI. Președintele Traian Băsescu a spus că reuninea CE are ca subiect reacția Uniunii Europene la criza financiară și economică internațională.
Șeful statului a menționat că „nu au intervenit elemente noi în criza internațională, iar măsurile luate, atât în SUA, cât și în UE, au început să dea rezultate”, dar că „se pune serios problema refacerii arhitecturii internaționale economice.
Traian Băsescu a ținut să prezinte câteva elemente de poziție ale României, care vor fi susținute la Bruxelles, precizând că, în acest moment, „criza are două caracteristici majore: o criză macroeconiomică, generată de criza financiară, cu repercursiuni în criza economică, și a doua caracteristică, de reglementate și supraveghere”.
Băsescu a ținut să explice că, atunci când vorbim de criză de reglementare, nu este vorba doar de ideea lipsei de reglementare în sistemul financiar internațional, ci și de introducerea nor măsuri care să facă imposibilă acțiunea pe piețele financiare, când ești în situația de conflict de interese, sau introducerea unui set de reglementări impotriva corupției. „Aceasta este o traducere care vreau să fie bine înțelegesă la noi acasă”, a spus șeful statului.
El a mai afirmat că, plecând de la aceste realități, reconfigurarea sistemului financiar internațional trebuie să aibă la bază principiile „responsabilității și transparenței, unul extrem de important, în condițiile în care „sistemul de retribuire a conducătorilor marilor bănci, și lipsa de supraveghere i-a făcut să inventeze așa numitele produse toxice, care au dus la cărerea unor piețe ca cea imobiliară, și la lipsa de încredere”, un alt principiu fiind legat de nevoia de reglementare și supraveghere.
„Aici vizăm inclusiv agențiile de rating și instituțiile off-shore, supuse unui sistem adecvat de reglementare și supraveghere”, a spus președintele, adăugând că „avem și în UE state care stimulează așa numitele companii off-shore, care scapă oricărui control”.
În opinia șefului statului, un alt sistem de prevenire a crizelor îl reprezintă „consolidarea roului central al FMI, în condițiile în care UE își găsește un rol mult mai puternic în interiorul Fondului.”
„Nu susținem fuziunea FMI si a Fondului de Stabilitatea Financiară”, a spus Băsescu, menționând că aceste instituții „trebuie să rămână diferite și trebuie să își asume roluri diferite.
„Noi vedem FMI având un rol de monitor al stabilității financiare globale, și acest lucru îl poate manifesta prin supravegherea macroeconomică și a sistemului fianciar, și ar trebui să aibă responsabilități în prevenirea dezechilibrelor”, a arătat Băsescu, menționând că Fondul de Stabilitate Financiară trebuie să aibă rol de coordonator internațional al reglementării și de supraveghere a sistemului financiar.
„De aceea susținem că nu trebuie să se facă fuziunea dintre FMI și Fondul de Stabilitate Financiară, pentru că unul reglementează sistemul și nu poate intra în conflict de interese cu ceea ce trebuie să facă FMI.
Șeful statului a mai spus că este necesară o îmbunătățuie a FMI și dotarea cu reserse adecvate misiunii pe care dorim să o aibe această instituție.
În același timp, România susține ca UE, care s-a dfovedit capabilă să ia lidership-ul situației de criză, să aibă un rol mult mai puternic în interiorul FMI, și să reprezinte toate interesele membrilor Uniunii, lucru esenițal pentru solidaritatea toturor membrilor, în această abordare”, a precizat șeful statului.
