Președintele Traian Băsescu a trimis, joi, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea OUG 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, semnalând că în forma actuală a legii pot fi aduși lucrători necalificați în regim de detașare.
Conform unui comuni cat al Președinției remis agenției MEDIAFAX, președintele Băsescu arată, în cererea trimisă Parlamentului, că definiția de la art. 2(1) lit. g a lucrătorului detașat, din OUG 56/2007, diferă de cea de la art.2 lit. f din fosta Lege 203/1999 privind permisele de muncă, prin faptul că „e eliminat cuvântul «calificat», astfel că pot fi aduși lucrători necalificați din state terțe, în regim de detașare, aspect care nu mai asigură dreptul lucrătorilor români de a avea întâietate la angajare și micșorează șansele de ocupare pentru lucrătorii români și din state ale UE, de a accede la astfel de posturi, cu atât mai mult cu cât sumele plătite de angajator pentru lucrătorii străini detașați sunt mai mici cu aproximativ 29,5%”. Șeful statului arată că acestea reprezintă contribuțiile asigurărilor sociale, șomaj, sănătate, ce nu se plătesc pe teritoriul României pentru detașați, dar pentru cei încadrați da.
Libertatea de circulație a serviciilor se caracterizează prin posibilitatea detașării de personal calificat, supracalificat, specializat din țările de origine ale unor comercianți care au legături contractuale cu agenți economici români, pentru care nu există cerere sau disponibilitate în țara unde se derulează contractul, ori extinderea din actuala definiție la orice tip de lucrător, chiar și necalificat, intră în contradicție cu acest principiu de bază și are și consecințe în planul asigurării dreptului de preempțiune la angajare al lucrătorilor români de acest tip, existenți în număr semnificativ, dacă se are în vedere opțiunea acestora de a pleca să lucreze în străinătate pentru a efectua tot munci necalificate, menționează Traian Băsescu. În acest context, președintele precizează că pentru a se înțelege exact efectul „trebuie coroborată această definiție cu posibilitatea prevederii de la art. 14 (1) din OUG 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, care exclude lucrătorii străini din state terțe detașați de la obligația de a prezenta acte din care să rezulte dreptul de preempțiune la angajare a lucrătorilor români (adeverința AOFM, dovada publicare etc.) pe aceste posturi și, în același timp, și art. 8 care prevede că, după un an după ce au lucrat ca detașați, pot să obțină autorizație de muncă fără să mai prezinte documente legate de disponibilitatea altor lucrători români de a ocupa postul respectiv, dovada selecției, publicitate ș.a.m.d., astfel că această procedură care se referă la libertatea de circulație a serviciilor devine o formă de ocolire a legislației privind accesul în scop de muncă pentru străinii din state terțe și de legitimare a acestei posibilități după un an de zile facil, cu consecințe în plan ocupațional, restrângându-se posibilitatea de angajare pentru cetățenii români necalificați”.
Șeful statului apreciază ca fiind necesar „a se analiza oportunitatea integrării la art. 14 alin. (2) a posibilității unui străin din statele terțe de a lucra ca detașat timp de 60 de zile, fără autorizație de muncă și consecințele unei astfel de inițiative asupra pieței muncii, asigurării dreptului de preempțiune la angajare a lucrătorilor români și cu privire la alimentarea bugetului de stat”.
„Termenul în sine ar trebui poate micșorat la un maxim de zece zile, dar nu transformat într-o posibilitate de a se lucra în fapt în regim sezonier, fără a se plăti de angajator cotele de contribuții sociale aferente la bugetul statului român, pentru muncitori din statele terțe”, precizează șeful statului.
Totodată, președintele menționează că „se prevăd o serie de documente ce trebuie anexate la cererea de obținere a autorizației de muncă fără ca, de exemplu, să se specifice necesitatea prezentării de acte de studii și de acte care atestă pregătirea profesională în afara sistemului de învățământ, corespunzător unei anumite ocupații, și nu în mod cumulativ, așa cum rezultă în prezent (exemplu: conținutul articolelor 7, 8), indiferent de situație, lucru care ar trebui clarificat, cu atât mai mult cu cât nu se indică actele care atestă experiența profesională și cum vor fi în fapt «supralegalizate» pentru că acestea nu sunt emise de instituții ale unui stat, ci de angajatori, conform OUG 55/2007”.
În cererea de reexaminare se mai arată că nu se ține cont de acordurile bilaterale cu privire la diplome pentru care se cer supralegalizări și în aceste situații (exemplu: diplome din China), motiv pentru care ar trebui o precizare pe acest aspect.
Președintele Băsescu subliniază că formularea de la art. 15(7) a) din OUG 56/2007, în raport de conținutul art. 15(8) sunt contradictorii.
În expunerea de motive, șeful statului menționează că ar trebui clarificat conținutul art. 16 din OUG 56/2007 în raport de activitatea neautorizată care se desfășoară în prezent, „pentru că alături de cei nominalizați în acest act, ca persoane care pot depune cererea de autorizare, se interpun și alte persoane, și aceasta, cu atât mai mult cu cât societatea de consultanță juridică nu se mai acreditează de aproximativ doi ani pe teritoriul României pentru alte persoane decât cele care au calitatea de avocați, creându-se discriminări, inegalități, dar și posibilitatea de ocolire a normei în materie”.
„Prevederile art. 15 privind intervalul în care se eliberează autorizația de muncă intră în conflict cu motivele prevăzute în expunerea de motive la capitolul 2, pentru că durata actuală crește cu 15 zile față de perioada anterioară și nu scade, ceea ce lasă fără obiect inițiativa în sine, fundamentată pe acest aspect”, se mai arată în cererea de reexaminare.
O altă precizare a președintelui Băsescu se referă la faptul că s-a introdus o singură taxă, cu tarif unic, cea de 200 de euro, indiferent de tipul de autorizație, prin articolul 20 din ordonanță, ceea ce determină „o barieră în angajarea de lucrători sezonieri, transfrontalieri, pe perioade până într-un an (a se vedea art. 13 (5) lit. b din H.G. nr. 1873/2005 anterior), ceea ce încurajează deplasarea și angajarea lucrătorilor permanenți, în special.”
De asemenea, în cererea de reexaminare se arată că OUG 56/2007 „nu prevede măsuri tranzitorii și nu face nicio referire la cetățenii străini intrați pe teritoriul României in baza avizului OMFM, al Autorității pentru Străini, eliberat conform Legii 203/1999 și OUG 194/2000, în forma anterioară adoptării OUG 55/2007, fapt ce creează în practică probleme acestor persoane”.
Totodată, președintele precizează că „între cerințele prevăzute la art. 5 și următoarele din fosta HG 1873/2005, pentru a se obține aviz de la fostul OMFM și prevederile articolului 7 și următoarele din actuala OUG 56/2007 nu există deosebiri majore, se impune a se reformula corespunzător art. 30 și a se introduce și sintagma «aviz fost OMFM», alături de cel de «permis de muncă», mai ales că în această situație există străini pentru care ORI nu are reglementare”.
Potrivit art. 4 din OUG 56/2007 în care se prevede că „autorizația de muncă se eliberează, pentru străinii care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația română cu privire la regimul străinilor (ce este reglementat prin OUG 194/2002) și încadrarea în muncă și detașarea acestora pe teritoriul României, este de reținut că în art. 2 ar trebui să se definească și noțiunea de «selecție legală», pentru că – deși nu e indicată semnificația ei nicăieri în legislație, în art.44 (2) lit. a se fac trimiteri la mai multe condiții, printre care se enumără și acest exemplu: «[…] că desfășoară activitate legală în România, că nu are datorii și că a făcut o selecție legală, cu prezentarea documentației»”, afirmă președintele Băsescu în cererea adresată Parlamentului.
În acest context, șeful statului consideră necesar a se explica semnificația termenului «selecție legală», potrivit prevederilor legislației speciale privind încadrarea și detașarea care, teoretic, ar trebui să se regăsească în OUG 56/2007, alături de definițiile altor noțiuni la care se face trimitere în text.
Având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, președintele Traian Băsescu solicită reexaminarea legii trimise spre promulgare în sensul modificărilor prevederilor criticate.
