Președintele Traian Băsescu a solicitat Parlamentului, joi, reexaminarea modificării și completării Legii Curții de Conturi, susținând că, prin atribuțiile conferite plenului Curții, instituția se substituie Legislativului, ceea ce nu este în conformitate cu prevederile constituționale.
Prin legea trimisă spre promulgare se permite plenului Curții de Conturi să stabilească, printr-un regulament, organizarea și desfășurarea activității specifice acestei instituții, precum și modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activități, cum sunt rapoartele de audit, se arată într-un comunicat al Președinției remis, joi, agenției MEDIAFAX.
„Procedând astfel, prin acest act normativ, plenul Curții de Conturi se substituie Parlarmentului. Prin articolul 73 alineatul 3 litera l din Constituție se stabilește, fără echivoc, că organizarea și funcționarea acestei instituții se reglementează prin lege organică și nu prin alt tip de act normativ, emis de către o altă autoritate. Mai mult, în cazul acestei instituții prima Cameră sesizată cu proiecte de legi sau propuneri legislative este Camera Deputaților, potrivit dispozițiilor art. 75 alineatul 1 din Constituție. Referirile, în cuprinsul legii, la acest regulament sunt numeroase. Cu titlu de exemplu, acestea sunt cuprinse la punctele 45 și 50 din legea trimisă spre promulgare, motiv pentru care se impune reexaminarea pentru a se realiza conformitatea cu dispozițiile Constituției României”, se arată în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului.
Conform actului trimis la promulgare, numirea președintelui și a vicepreședinților Autorității de Audit nu se mai realizează de către plenul Curții de Conturi, ci de către Parlament, se menționează în cerere.
„Dacă, în cazul președintelui Curții de Conturi, numit tot de către Parlamentul României, atribuțiile au fost și sunt stabilite prin lege, în cazul președintelui Autorității de Audit plenul Curții de Conturi își păstrează abilitarea de a stabili sfera de atribuții a acestuia. Apreciem că se impunea ca și atribuțiile președintelui Autorității de Audit să fie cuprinse în lege și nu într-un regulament de organizare și funcționare, deoarece pe de o parte, există posibilitatea lipsirii de eficiență a acestui organism prin limitarea prerogativelor conducerii, aducându-se astfel atingere caracterului independent din punct de vedere funcțional al Autorității de Audit față de Curtea de Conturi, iar pe de altă parte, în funcțiile politice trebuie să existe un mod unitar de numire și revocare din funcție”, scrie Băsescu în cerere.
El menționează că noua reglamentare permite și stabilirea prin regulamentul de organizare și desfășurare a activităților specifice Curții de Conturi a termenelor și condițiilor procedurale pentru formularea obiecțiunilor la constatările din rapoartele de audit „care vor fi”.
„Având în vedere că formularea obiecțiunilor reprezintă o componentă a dreptului la apărare, dar și că neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul unui anumit interval de timp atrage sancțiunea pierderii dreptului sau a facultății procesuale, apreciem că se impune stabilirea prin lege a condițiilor în care se pot formula obiecțiunile deoarece acest aspect nu poate fi lăsat la aprecierea subiectivă a plenului Curții de Conturi”, afirmă președintele.
Cererea de reexaminare vizează și faptul că prin noua lege se asimilează statutul președinților și vicepreședinților Curții de Conturi și ai Autorității de Audit cu cel al omologilor lor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Atât această prevedere, cuprinsă în alineatele 2 și 3, cât și cea din alineatul 4 referitoare la posibilitatea consilierilor de conturi, care au îndeplinit un mandat complet, de a beneficia de pensie de serviciu în cuantum prevăzut de lege pentru magistrați nu se corelează cu dispozițiile cuprinse în articolul IV din legea trimisă spre promulgare. Astfel, salarizarea și alte drepturi asimilate cuvenite personalului Curții de Conturi se vor stabili prin lege specială. În raport de obiectul diferit de reglementare al celor două legi, apreciem că pentru coerența reglementării aceste facilități trebuie cuprinse în legea specială”, se arată în cerere.
Prin această lege, personalul de control financiar încadrat la Curtea de Conturi dobândește, de drept, fără a mai fi nevoie de îndeplinirea vreunei formalități, calitatea de „auditor public extern”. Cu toate acestea, susține Băsescu, la punctul 81 din legea în forma trimisă spre promulgare se introduce un nou articol, articolul 136 1 , în care se referă tot la dobândirea calității de auditor public extern, dar numai după confirmarea de post, ce se poate obține numai după îndeplinirea unor condiții cumulative.
„Legea nu prevedere durata perioadei de pregătire în cadrul Curții de Conturi, condițiile în care se va desfășura concursul și nici intervalul de timp în care trebuie organizat. Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt încadrate în funcția de controlor financiar au promovat deja un examen și nu pot fi decât, cel mult, evaluate periodic. Mai mult, sub acest aspect reglementarea nu corespunde exigențelor stabilite în numeroase decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului cu referire la noțiunea de legalitate. Astfel, legea, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, trebuie să fie în egală măsură accesibilă și previzibilă. În acest context, apreciem că nu se mai impune confirmarea pe post”, scrie Băsescu.
El sesizează, de asemenea, că în cuprinsul legii sunt folosite, referitor la același concept, denumiri diferite, cum ar fi „audit financiar” și „audit intern”, subliniază că normele legale de tehnică legislativă instituie, „pentru asigurarea unității de terminologie, obligativitatea integrării armonioase a modificărilor legislative intervenite” și cere Parlamentului să procedeze în consecință.
Băsescu menționează că la articolul I punctul 60 din legea trimisă spre promulgare în noua redactare a articolului 109 se păstrează referirea la „trimiterea în judecată contravențională” și cere, în acord cu dispozițiile articolului 23 din Constituție, eliminarea sintagmei „contravențională”.
Președintele semnalează și că modificările se referă și la raporturile de serviciu ale personalului de specialitate al Curții de Conturi.
„Având în vedere că mobilitatea personalului se realizează în condițiile prevăzute în Statutul auditorului public extern se impunea și indicarea organului ca îl va adopta. De asemenea, având în vedere consecințele în planul dreptului muncii, apreciem necesară publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I și a Statutul nu numai a regulamentului de organizare și desfășurare a a activităților specifice Curții de Conturi la care se referă articolul 12 alin. (2) din legea trimisă spre promulgare”, arată șeful statului.
El menționează și că la articolul I punctul 66 din legea trimisă spre promulgare dispozițiile modificate ale articolului 114 nu sunt corelate cu cele din articole 416 – 418 din Codul de procedură penală, referitoare la momentul rămânerii definitive a unei hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală.
În cerere se arată că distincția între caracterul „definitiv” și cel „irevocabil” al hotărârii judecătorești vizează posibilitatea punerii în executare a acesteia.
„Ca și regulă, hotărârile judecătorești de condamnare nu pot fi puse în executare decât de la data când au rămas definitive. Numai hotărârile judecătorești date în materie civilă au caracter «irevocabil». Dacă în materie penală recursul are caracterul unei căi ordinare de atac, instanța de recurs având posibilitatea de a analiaza nu numai motivele de nelegalitate ci și de netemeinicie, în materie civilă exercitarea căii de atac a recursului este condiționată de invocarea unor motive de nelegalitate”, adaugă Băsescu.
El cere, astfel, eliminarea sintagmei „irevocabilă” din textul articolului.
Președintele Traian Băsescu le-a trimis, joi, o scrisoare lui Bogdan Olteanu și Nicolae Văcăroiu, în care le cere să convoace Parlamentul în sesiune extraordinară pentru reexaminarea Legii Curții de Conturi și pentru votul la cererile de urmărire penală a unor parlamentari foști miniștri.
