Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Bruxelles, după întâlnirea cu președintele CE, Jose Manuel Durao Barosso, răspunzând unei întrebări, că nu are niciun motiv să facă publică discuția telefonică pe care a avut-o cu premierul rus, Vladimir Putin, pe tema crizei gazelor. Șeful statului a fost întrebat cum comentează declarația premierului rus, Vladimir Putin, legată de disponibilitatea Rusiei de a vinde României gazele destinate Ucrainei, astfel încât țara noastră să le redistribuie Kiev-ului.
Băsescu a fost solicitat să dea amănunte despre o eventuală ofertă concretă, oficială, a Rusiei, în acest sens, având în vedere că la București au existat multe speculalții legate de discuția președintelui Traian Băsescu cu premierul rus.
Băsescu a răspuns că nu are nico predispoziție în a intra în speculațiile presei legate de conversația sa cu premierul Rusiei. „Nu am niciun motiv să fac publică discuția cu premierul Putin. Așa cum eu nu o fac publică, nu o face nici el”, a continuat Băsescu.
Șeful statului a adăugat că discuția telefonică va rămâne între cei doi protagoniști.
Putin a adresat, joi, României oferta de a cumpăra gaze direct de la Gazprom, referindu-se și la firmele intermediare de pe piața românească și menționând că problema acestora a fost abordată și de președintele Băsescu în discuția pe care au avut-o la începutul săptămânii.
El a declarat că Rusia nu se opune includerii României în proiectul South Stream și s-a pronunțat în favoarea vânzării directe de gaze către România, prin companiile de stat, excluzând firmele intermediare.
De altfel, el a spus că și președintele Traian Băsescu s-a referit la firmele intermediare în discuția pe care cei doi au avut-o la începutul aceste săptămâni.
Rusia a întrerupt, miercuri, toate exporturile de gaze destinate Europei, inclusiv României, prin Ucraina, ca urmare a unor divergențe pornind de la prețul gazelor între autoritățile de la Moscova și cele de la Kiev.
În lipsa gazelor rusești, care acoperă circa o treime din consumul național anual, România utilizează gaze exclusiv din depozite și din producția proprie. Altă măsură luată de autorități pentru a acoperi deficitul de gaze a fost reducerea consumului la mai multe termocentrale, care au fost transferate pe combustibili alternativi, precum păcura și cărbunele.
România își asigură din producția proprie circa două treimi din consumul de gaze, de circa 17-18 miliarde metri cubi, în principal prin Romgaz Mediaș și Petrom. Diferența este importată indirect din Rusia, prin Ucraina, prin intermediarii WIEE, o societate mixtă formată din firma Wintershall (parte a grupului german BASF) și Gazprom, și Imex Oil, firmă înregistrată în Cipru. Gazele rusești întră în România prin două puncte, respectiv Isaccea, în județul Tulcea, și Medieșu Aurit, în județul Satu Mare.
Romgaz și Gazprom discută de câțiva ani o asociere pentru construcția unui depozuit de gaze la Mărgineni, în județul Roman. Depozitul ar urma să aibă o capacitate de stocare de două miliarde metri cubi, reprezentând aproximativ 66% din capacitățile actuale al României. Subiectul urma, de asemenea, să fie rediscutat în luna decembrie a anului trecut, însă a fost amânat pentru o perioadă neprecizată.
