Președintele Traian Băsescu a declarat vineri, la începutul întrevederii cu delegația FMI, CE și BM, că noul acord cu organismele internaționale trebuie să aibă ca obiectiv și crearea condițiilor privind accesul României în zona Euro, în principal în ceea ce privește creșterea competitivității.
„Cred că trebuie să ne propunem ca acest nou acord să ne creeze condiții de acces în eurozonă. Și aici vreau să fiu foarte clar. Cele cinci criterii de la Maastricht nu sunt foarte departe de noi, trei sunt îndeplinite, celelalte două sunt relativ aproape, marea noastră problemă este legată de competitivitatea sectorului de stat”, a afirmat președintele Băsescu.
El a arătat că a văzut țări care au intrat în zona Euro doar pe baza îndeplinirii criteriilor de la Maastricht, dar au fost pur și simplu împinse în criză din cauza lipsei de competitivitate.
„Nu am nicio îndoială că la finalul acestui nou acord fața României va fi schimbată din punctul de vedere al competitivității”, a adăugat Băsescu.
Șeful statului a ținut să mulțumească reprezentanților instituțiilor financiare internaționale pentru că au acceptat începerea discuțiilor cu autoritățile de la București pentru un nou acord.
„Doresc să vă mulțumesc că ați acceptat să începem discuțiile pentru un nou acord. Vă mulțumesc dumneavoastră și instituțiilor pe care le reprezentați”, a spus șeful statului.
Președintele a reiterat în discuțiile de la Palatul Cotroceni că, deși România este reechilibrată macroeconomic, aceste echilibre „sunt încă fragile”.
„Convingerea mea este că, deși România este reechilibrată macroeconomic urmare a măsurilor din 2010, aceste echilibre încă sunt fragile. De aceea cred că unul dintre principale obiective ale noului acord trebuie să fie continuarea consolidării macroeconomice. Fără acest element nu putem previziona o creștere durabilă și continuă fără sincope”, a afirmat șeful statului.
El a evidențiat că o prioritate a noului acord trebuie să fie reformele structurale, cum ar fi reforma sănătății, legea salarizării în sectorul public și continuarea restructurării companiilor de stat.
„Sigur, reformele structurale, fie că vorbim de reforma în sănătate care să permită accesul banilor privați în sistem sau aplicarea legii noi a salarizării, care e tot o reformă structurală, sau restructurarea companiilor de stat, trebuie să fie o altă prioritate a noului acord”, a mai spus Băsescu.
La rândul său, reprezentantul FMI, Andrea Schaechter, a apreciat „succesul” în reducerea dezechilibrelor macroeconomice, obiectiv urmărit de precedentul acord și care trebuie menținut și în noul acord.
„Ceea ce s-a început în ultimul program a urmărit să reducă dezechilibrele macroeconomice și s-a înregistrat un succes în acest domeniu. Un obiectiv important acum este să menținem aceste câștiguri care au fost înregistrate în trecut. Aceasta presupune continuare îmbunătățirii și întăririi instituțiilor din zona fiscală, zona finanțelor publice”, a spus reprezentantul FMI.
Schaechter a arătat că rămâne de discutat în privința pachetului corect de măsuri care trebuie identificat în vederea stimulării creșterii economice.
„O altă prioritate crucială pentru România este cum să creeze și să mențină creșterea, care vine la un loc cu crearea de locuri de muncă, și să pună România pe traiectoria convergenței ca membru al Uniunii Europene. Care este pachetul corect de măsuri, de politici care poate fi folosit pentru a atinge aceste obiective comune? Asta suntem aici să discutăm”, a mai spus reprezentantul FMI.
Totodată, reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely, i-a mulțumit șefului statului pentru rolul personal jucat în implementarea celor două acorduri anterioare, adăugând că este de acord cu acesta în privința obiectivelor cheie.
„Dar prin jucarea de mine a unui rol important în primul program am plătit un preț politic foarte mare”, a ținut să sublinieze Băsescu, el adăugând că va rămâne un partener al organismelor internaționale până la sfârșitul mandatului său în 2014.
O misiune a FMI se află la București pentru discuții privind un nou acord de împrumut cu România, autoritățile precizând anterior că doresc ca un nou acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.
Următorul acord cu România, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomică și de reforme structurale, urmărind în principal disciplina politicilor, și va presupune privatizarea și restructurarea unor companii de stat, a declarat, marți, la București, directorul general al FMI, Christine Lagarde.
Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârșitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritățile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înțelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 și încheiată în 2011.
Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, și trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităților române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârștul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele și să adopte măsuri de îmbunãtțire a managementului companiilor de stat.
