Președintele Traian Băsescu mulțumește Curții Constituționale a Republicii Moldova pentru decizia privind limba română, pe care a catalogat-o drept „un act de dreptate” și a precizat că este una dintre cele mai mari bucurii pe care le-a avut în ultimii ani, realizând implicațiile acesteia.
El și-a început declarația exprimând mulțumiri Curții Constituționale de la Chișinău, Anei Guțu, pentru inițiativa acesteia legată de subiect, precum și partidului lui Mihai Ghimpu pentru susținere.
„Este un act de dreptate față de actul de independență al Republicii Moldova, față de cetățenii Republicii Moldova și față de cei din Republicii Moldova care se simt români”, a spus șeful statului.
Potrivit acestuia, de implicațiile deciziei de la Chișinău, care sunt „extrem de profunde”, trebuie să țină „toate statele democratice”, inclusiv UE.
„La Uniunea Europeană vom fi două state cu limba oficială limba română, iar cei care nu se recunoșteau români ci își spuneau moldoveni mă întreb cum se vor numi de azi înainte, fiind vorbitori obligatorii și în mod constituțional, de limbă română”, a mai spus Băsescu.
Traian Băsescu a mai afirmat că prin această decizie se pune capăt „încercării de mistificare a unor adevăruri culturale și istorice din Republica Moldova”.
„Eu sper ca toate statele democratice să ia notă foarte rapid de hotărârea Curții constituționale. Vă mărturisesc, este una dintre cele mai mare bucurii pe care le-am avut în ultimii an, realizând implicațiile”, a mai spus Băsescu.
Șeful statului a mai ținut să arate că toate protocoalele și actele bilaterale ale României cu Republica Moldova se încheiau până acum cu formularea „prezentul acord s-a încheiat în două exemplare originale”, pentru a se evita formularea „limba română și limba moldovenească”.
Limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, a stabilit Curtea Constituțională de la Chișinău, conferind statut de normă constituțională Declarației de Independență a țării, adoptată în august 1991.
„Începând de astăzi, toate documentele noastre vor fi în limba română, iar Republica Moldova are un avantaj, beneficiind de documentația României de intrare în Uniunea Europeană, așa cum este ea”, a mai menționat Traian Băsescu.
El a adăugat: „Mă întreb ce vor face cei care au editat dicționarul româno-moldovean – cum or să traducă acum, ce o să facă cu dicționarul ăla în care puneau echivalentul cuvântului în limba așa-zis moldovenească, cum se traduce în limba română? Ce vor face toți acești falși intelectuali cu opera lor, care jignea și poporul român, în ansamblul lui, dar și cetățenii celor două state românești, România și Republica Moldova?”.
Curtea Constituțională de la Chișinău a pronunțat, joi, hotărârea privind interpretarea Articolului 13 (aliniatul 1) din Constituție în coraport cu Preambulul Constituției și cu Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Cazul a fost analizat ca urmare a sesizărilor făcute în martie și septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guțu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru și Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituțională Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în Articolul 13 din Constituția Republicii Moldova.
